De ce pleaca tinerii din România la studii în alte țări și de ce foarte mulți dintre ei nu se mai întorc niciodată în țară

Preferă Marea Britanie, Italia sau Franța și caută cele mai bune opțiuni pentru finanțarea studiilor în altă țară. O parte dintre ei se întorc, după absolvire, să aplice în România ce au învățat, iar unii preferă să își construiască o carieră în străinătate. Care este profilul tinerilor care învață în universitățile de peste hotare?

Peste 8.000 de absolvenți de liceu din România aleg anual să își înceapă studiile în străinătate, astfel că numărul celor care învață peste granițele țării a trecut de 37.000 în 2018, potrivit Grupului Educativa, organizație care oferă servicii de consiliere pentru admiterea la universități din străinătate prin serviciul Edmundo.

Spre comparație, în 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, doar 800 de studenți s-au înscris la universitățile străine, reprezentând la momentul respectiv mai puțin de 1% din numărul de absolvenți de bacalaureat care optează pentru o facultate din țară.
„Din datele pe care le colectăm noi, în 2018 erau peste 37.000 de studenți români în străinătate. Dacă extrapolăm, pentru a estima numărul de studenți din primul an de studiu, probabil că între 8.000 și 10.000 de români își încep studiile în străinătate în fiecare an”, spune Bogdan Kochesch, directorul executiv al Educativa, menționând că trebuie luat în considerare și faptul că, cel mai probabil, o mare parte dintre aceștia trăiesc deja în țări cu comunități numeroase de români, cum ar fi Italia sau Spania, deci nu pleacă neapărat din România pentru a învăța în țările respective, ci doar își încep studiile în țara în care se află deja împreună cu părinții.

Cifrele privind evoluția numărului de studenți furnizate de Educativa sunt bazate pe statisticile centralizate ale Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Institute for International Education (numărul de studenți români aflați la studii în SUA) și DAAD (numărul de studenți români aflați la studii în Germania).

Potrivit lui Bogdan Kochesch, România ocupă locul cinci în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulți studenți care învață în afara țării.

„Numărul de absolvenți de liceu care aleg să studieze în străinătate este mai mare comparativ cu alte țări, România ocupând locul cinci între țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți studenți care învață în străinătate.”
 
Marea Britanie, Italia și Franța, destinațiile preferate de tinerii români pentru studii în străinătate
Marea Britanie, Italia și Franța sunt principalele destinații indicate de statistici ca fiind preferate de proaspeții absolvenți de liceu din România atunci când aplică pentru a studia în afara țării, urmate de Danemarca, Germania, Olanda, Ungaria, Austria, Spania și Belgia.

În cazul studenților români care au optat pentru consiliere în cadrul grupului Educativa, topul destinațiilor este condus de Marea Britanie, Olanda și Danemarca. „Acest lucru ne spune că românii care studiază în Italia, Franța și Germania sunt cel mai probabil fie deja acolo cu familia, fie aplică pe cont propriu”, explică Bogdan Kochesch, specificând că anual peste 6.000 de tineri din România interacționează cu serviciile Edmundo și Universalio ale grupului Educativa, peste 2.000 ajung să aplice pentru a studia în străinătate și doar puțin peste 1.000 sunt admiși la studii în afara țării, numărul acestora ajungând anul trecut la 1.200.

Clasa a X-a, borna optimă pentru a începe pregătirea în vederea aplicării la studii în străinătate
Raluca Mărăcine, specialist cu peste zece ani de experiență în consilierea liceenilor pentru admiterea la universități din America și din Marea Britanie, este de părere că pentru a obține rezultate pozitive, pregătirea tinerilor ar trebui să înceapă la nivelul clasei a X-a.
„Am elevi care au demarat procesul încă din clasa a VIII-a, ca să se asigure că vor lua note maxime la examenele de admitere și că au timp să adauge toate activitățile necesare la dosar. După părerea mea, cel mai bine ar fi să se înceapă pregătirea din clasa a X-a”, explică Raluca Mărăcine, cea care conduce businessul UniversityPrep, lansat în anii ’90 de către mama sa.

În general, tinerii care optează pentru programele de studii în străinătate sunt atrași de posibilitatea de a studia într-o limbă străină, de a face internship aplicat și de a căpăta experiență profesională încă de pe băncile facultății. În plus, programa școlară adaptată nevoilor pieței muncii și nivelul de pregătire al profesorilor reprezintă criterii foarte apreciate de românii care aplică pentru a învăța în străinătate.

„Majoritatea elevilor mei aplică pe domenii precum informatica, ingineria, domeniile științifice și economie. Sunt însă și elevi care aplică pe domenii umanistice, artistice sau pe baza performanței sportive”, punctează Raluca Mărăcine, care a consiliat peste 150 de elevi admiși la Harvard (SUA), Princeton (SUA), Columbia (SUA), Cambridge (Marea Britanie) sau Oxford (Marea Britanie).
În cazul grupului Educativa, cele mai populare domenii de studiu în 2017 au fost businessul, managementul și finanțele, tehnologia și informatica și studiile sociale.

Cât costă să studiezi în străinătate?
„Costurile diferă foarte mult de la țară la țară și sunt fie taxe școlare, fie costuri pentru cazare sau pentru nevoile de zi cu zi. În anumite țări precum Danemarca sau Suedia, taxele școlare sunt gratuite, în timp ce în țări precum Maria Britanie sau Olanda taxele școlare pot fi acoperite de împrumuturi guvernamentale”, spune Bogdan Kochesch, care precizează că tinerii au și opțiunea de a lucra part-time pentru a-și acoperi costurile de studiu sau pe cele de subzistență.

La rândul său, Raluca Mărăcine menționează că universitățile din Statele Unite dispun de fonduri proprii considerabile pe care le direcționează spre burse care pot să acopere în totalitate studiile, locuința și cheltuielile de întreținere.
În schimb, în Marea Britanie, țara indicată cel mai des de tinerii români pentru a învăța peste hotare, taxa de studii este acoperită de un împrumut acordat în parteneriat cu Uniunea Europeană.

„În Marea Britanie, școlaritatea era acoperită până acum de un împrumut acordat în parteneriat cu Uniunea Europeană și care rezolva partea de studii, cheltuielile de întreținere urmând să fie lăsate în sarcina familiei”, spune Raluca Mărăcine, precizând că și aici există burse de merit și de nevoi financiare care pot acoperi în mare parte cheltuielile de întreținere.

Marea Britanie urmează să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, lucru care ar putea afecta printre altele și accesul la studii. Cu toate acestea, specialiștii de la Educativa consideră că studiile la universitățile din UK vor fi încă posibile și accesibile celor care își doresc să învețe în continuare acolo, indicând drept soluții împrumutul guvernamental, bursele de studiu sau joburile part time.

În cazul împrumutului guverna­men­tal, care acoperă taxa de școlarizare în procent de 100%, având o valoare de aproximativ 9.250 de lire sterline, avantajul este că acesta se achită doar după finalizarea studiilor, iar rambursarea începe din momentul în care absolventul depășește un venit anual de 25.000 de lire sterline.

„Avantajul împrumutului este faptul că acesta se achită doar după finalizarea studiilor, indiferent de durata acestora, iar rambursarea va începe din momentul în care vei depăși pragul de 25.000 de lire sterline ca venit anual, iar tu va trebui să dai înapoi 9% din suma care depășește acest prag. Taxa este luată lunar din salariu de către guvern. Dacă nu dorești să îți construiești o viață în Marea Britanie și dorești să părăsești țara, se va aplica același principiu de calcul în funcție de pragul stabilit de guvern, pentru țara în care te afli. Spre exemplu, pentru România pragul stabilit este de 10.000 de lire sterline pe an”, menționează specialiștii de la Educativa, pe site-ul instituției.

La fel ca în cazul universităților din Marea Britanie, accesul la studii în Olanda nu este gratuit, costul acestora încadându-se între 2.000 de euro și 8.000 de euro pe an, dar și aici existând varianta împrumutului guvernamental prin care se acoperă cheltuielile de studii. În schimb, țări precum Suedia și Danemarca asigură gratuitatea studiilor, specialiștii de la Educativa indicând posibilitatea de a munci legal part-time pentru completarea veniturilor.