De ce nu-și găsesc tinerii mai ușor un job? România, la coada Europei

Deși statisticile europene diferă mult de cele naționale, iar mai departe cele naționale includ anumite neclarități, persistă însă, indiferent de raportare, o diferență enormă între ceea ce se întâmplă în Vest și situația locală, notează Ziarul Financiar.

„Facilitarea accesului tinerilor la un nivel ridicat de educație este un obiectiv extrem de important pentru că până la urmă aceasta este generația care va determina viitorul. Dar cât de rapid fac tranziția tinerii din zona de educație spre cea a forței de muncă variază semnificativ în cadrul statelor europene“, se arată într-o statistică publicată la finalul lunii trecute de către Comisia Europeană.

Studiul se referă la procentul tinerilor din categoria de 15-29 de ani, aflați încă la studii, și care deja au un loc de muncă.

„În unele state, tinerii încep să lucreze în joburi part-time, joburi de weekend sau create special pentru studenți, care le permit să participe și la educația formală. Acest lucru este determinat de sistemele naționale de educație și de training, dar și de factori cum ar fi caracteristicile pieței muncii sau factori culturali“.

Iar diferențele de abordare și mai ales ofertele de joburi create pentru tinerii care încă sunt la studii duc la rezultate foarte diferite la nivel european.

„Printre statele membre, Olanda are cel mai mare procent al studenților sau tinerilor din școli profesionale cu vârste de 15-29 de ani care sunt angajați în perioada studiilor (70%), urmată de Danemarca (49%) și Germania (42%). În contrast, cele mai mici procente privind angajarea studenților sunt înregistrate în România (2%), Slovacia (5%), Ungaria și Bulgaria (ambele cu 5%)“, se mai arată pe site-ul Comisiei Europene.

Mai mult, statisticile europene arată că în România, cei mai mulți tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sunt în afara pieței muncii, adică nu sunt nici anagjați, dar nici șomeri, nu își caută activ un loc de muncă.

Specialiștii din piața de resurse umane sunt sceptici privind această statistică recent lansată de Comisia Europeană, dând exemplul zecilor de mii de studenți care lucrează în centrele de servicii suport având un motiv extrem de solid care-i împinge la muncă: costul vieții din orașele universitare este tot mai mare iar veniturile familiilor din care provin nu mai sunt suficiente.

În statisticile realizate de INS, rata de ocupare a tinerilor din categoria de vârstă 15-24 de ani este mai mare, de 21,2% anul trecut, în creștere față de nivelul de 18,3% din 2013, dar chiar și așa diferențele față de statele din nord-vestul Europei rămân semnificative.