De ce foarte puțini români se înscriu la o școală profesională, în timp ce Germania 70% dintre absolvenții de clasa VIII-a aleg această variantă

Doar 20% din tinerii români se înscriu la școala profesională; în Germania, procentul e de 70%. În opinia lui Alexandru Blemovici de la Schaeffler, problema lipsei de personal se rezolvă prin orientarea corectă a tinerilor. Sunt mulți tineri care nu au luat bacalaureatul – numai 50.000 anul acesta – și se află într-o situație în care nu știu încotro să se îndrepte, fiindcă nu au alternativă.

„Unii poate ar fi interesați să aibă un job, o meserie. Dar ce șansă au în clipa de față? Se pot duce undeva să facă un curs de formare adulți, care costă, sau merge la unele finanțate din fonduri europene. Mai sunt unele cursuri pe care le fac companiile de la care ar avea certitudinea unui loc de muncă. Dar și aici sunt multe situații nelalocul lor, pentru că ajung să facă un curs de formare pentru o calificare pe care deja o au dacă au absolvit liceul industrial“, a spus Alexandru Blemovici, director general, Schaeffler.

Cu alte cuvinte, dacă un absolvent de liceu industrial vrea să se angajeze și să urmeze un curs de operator de mașini controlate de calculator la o companie, de exemplu, ar trebui să primească o diplomă care îi atestă un anumit nivel de cunoștințe. Însă oficial nu se poate înregistra o diplomă a cuiva care a absolvit un astfel de curs cu nivelul 3, având în vedere că la absolvirea liceului industrial respectiva persoană a primit o diplomă cu o calificare superioară, de nivel 4.

„În afară de faptul că se organizează cursuri care nu pot fi anunțate oficial, și tinerii au o problemă, pentru că vin în fabrică, învață o meserie pentru care deja au o calificare din liceu fără să fie plătiți în acea perioadă, în timp ce compania depune un efort foarte mare în pregătirea unor oameni despre care nu se știe dacă vor putea face față. S-a format un cerc vicios, te-ai aștepta ca orice om care nu are un loc de muncă să vină să facă aceste cursuri. Dar nu este așa de mare interesul“, explică Blemovici. Un grad ridicat de interes vine din partea persoanelor mai în vârstă care își dau seama că se plimbă de la un loc de muncă la altul, care văd că nu au un viitor și vor să vină să învețe o meserie.

„În România, 20% dintre absolvenții de clasa a VIII-a se îndreaptă spre o școală profesională. Spre comparație, în Germania 70% se duc spre o școală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învață o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajații se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar și o facultate tehnică și pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educațională profesională“, adaugă Blemovici.

În schimb, în România există ideea preconcepută că școala profesională este pentru copiii cei mai slabi și chiar inițiativele private  – cum e școala profesională Kronstadt, în care s-au implicat 12 companii – au dificultăți în a atrage candidați. Principalele dificultăți, mai ales la oraș, sunt generate de mentalitatea părinților, care au de ales: „Dau copilul la școala profesională să mă fac de râs în fața tuturor celorlalți pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Și aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obținute la școala profesională“, mai spune Blemovici.

Și alți angajatori susțin este obligatorie implicarea companiilor în educația următoarelor generații de angajați. „Cred că viitorul constă în implicarea companiilor în calificarea și pregătirea forței de muncă tinere și nu numai“, a spus Olga Savaniu, directorul de resurse umane al producătorului de componente pentru industria aeronautică Premium-AEROTEC. Iar directorul de personal din cadrul Continental spune că grupul deja se implică foarte mult în relația cu universitățile și încearcă să îi ajute inclusiv în promovarea lor în licee, pentru a atrage cei mai buni viitori studenți. „În aceste condiții sperăm că putem contribui la creșterea numărului și mai ales a calității studenților din facultățile tehnice“, declară Anica Stoica de la Continental.