De ce au renunțat la costume pentru tricouri câțiva dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din România și ce au descoperit ei în mijlocul naturii, departe de birourile lor

În sailing, la fel ca în business, este important să oferi siguranță, să comunici bine și, mai ales, să fii un bun coleg. Pe barcă nu ai timp să iei lucrurile personal, nu există competiție între membrii echipei, toți lucrează ca unul, iar factorii externi trebuie „îmblânziți” cu măiestrie.  Mai mult decât atât, se spune că atunci când ești pe barcă, te simți și arăți cine ești tu cu adevărat. Cel puțin așa ne-au spus pasionații de sailing pe care i-am întâlnit la Marina Life Harbour, înainte de Regata Ziarului Financiar, parte din Cupa României Alpha Bank 2019.

Sute de oameni de afaceri, antreprenori sau din mediul corporate au înlocuit, în weekendul 5-7 iulie, costumele de business cu tricourile de sailing și au luat-o pe drumul care duce înspre Marina Limanu. La ceas de seară, pe terasa marinei, înainte de competiție, ierarhiile păreau să fi dispărut – iar discuțiile însuflețite de aici arătau că fac echipă bună colegi, parteneri de afaceri sau oameni pe care nu îi leagă absolut nimic altceva în afară de pasiunea pentru sailing. Conversațiile încep de obicei prin întrebarea: „Cum va bate vântul mâine?” – fiindcă acesta poate asigura succesul dacă este stăpânit cu măiestrie în regată – și se încheie cu poveștile înflăcărate din mijlocul valurilor.

Peste 300 de competitori și peste 45 de ambarcațiuni cu vele s-au înscris la ediția de anul acesta a Regatei Ziarul Financiar, care face parte din Cupa României Alpha Bank 2019, cea mai de amploare competiție de iahting offshore din România, ce se plasează, ca număr de ambarcațiuni și participare a sportivilor, la același nivel cu orice campionat european de anvergură.
„Ne-au adus împreună valorile comune, rigurozitatea, dar și dorința de a susține o activitate sportivă, care, după anii ’90, deși este un sport elegant, frumos, care construiește caractere, a avut o promovare mai scăzută”, descrie Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România, motivele pentru care alături de colegii săi de la Alpha Bank, a decis să se implice în acest sport, în urmă cu șase ani. „Cred că este cea mai longevivă colaborare dintre o companie privată și organizatorii competițiilor din zona acestor sporturi”, adaugă el, vorbind despre necesitatea dezvoltării acestei pasiuni, la fel de serios ca, poate, o strategie din banking. 
Președintele executiv al Alpha Bank spune că prin intermediul competițiilor precum Cupa României și-au propus să creeze o comunitate a pasionaților de sailing – în contextul în care consideră că găsirea pasiunii în România intră în datoria tuturor. „Ne-am propus să creăm un ecosistem, iar acesta are trei dimensiuni posibile: cei care îl practică, fanii, susținători ai sportului, și cei pe care ne dorim să îi atragem către acest sport. În acest ecosistem cultivăm pasiunea pentru navigație, iar a găsi pasiunea în România este nu doar o artă, ci și o obligație, vrem să creăm un curent de opinie pozitiv”, spune Sergiu Oprescu. Potrivit acestuia, iahtingul este o activitate a cărei versatilitate inerentă aduce împreună oameni din toate domeniile, este un sport care aduce entuziasm și adrenalină atât la nivelul echipei, cât și personal, chiar dacă viteza este moderată și determinată de viteză vântului. „Nu trebuie comparată cu participarea la o cursă de Formulă 1, dar cu siguranță putem crea mediul în care fanii să se bucure de ceea ce înseamnă sportul acesta, pentru că sentimentul de a «intra» în cursă e același”, constată el.

În ceea ce privește provocările aduse de acest sport, spune că acestea se leagă de promovarea lui: „Este văzut ca un sport greu de făcut, costisitor și exclusivist, dar este doar o imagine diferită de ce se întâmplă în realitate. Orice sport dus la nivel de performanță necesită investiții, dedicare și rigoare personală.  În ultimii ani, însă, se simte, atât în zona competițională privată, cât și în zona deschisă tinerilor care își doresc să atingă performanță în acest sport, creșterea numărului celor implicați”.
De altfel, pasiunea pentru navigație a lui Sergiu Oprescu a început în urma unei regate organizate de Alpha Bank, când s-a urcat pentru prima dată pe un velier, în Grecia, fiindcă „dacă toate drumurile duc la Roma, toate rutele marine duc prin Grecia”.

Leadership în viteza vântului

Sergiu Oprescu a observat încă de pe atunci că dacă din exterior sailingul poate părea floare la ureche, când ești parte din echipaj, lucrurile sunt foarte diferite, iar navigația, și mai cu seamă participarea la o cursă, aduce cu sine numeroase învățături. „Este o lecție de leadership și o școală de business trăită pe viu pe parcursul unei curse. Sunt lideri și lideri, skipperi și skipperi, diferența o dă capacitatea acestora de a construi, antrena și motiva echipa din care fac și ei parte”, spune executivul.
Spre exemplu, observă el, în sailing, la fel ca în business, este important să gestionezi așteptările, comunicarea este foarte importantă, iar navigația oferă o ocazie aproape unică de a înțelege dinamica creată între manageri / lideri și echipele lor. „Pe barcă poți avea marinari cu experiență, pricepuți, profesioniștii dintr-o companie, dar și novici, iar motivațiile lor sunt diferite. Trebuie să înțelegi dinamica echipei, să o administrezi fără eșec în situațiile de criză. Este o muncă 24/7 în serviciul echipei. Este despre a pune coroana pe capul echipei și de a duce oamenii și barca, indiferent de condițiile de mediu, în siguranță pe tot parcursul cursei, de a înțelege riscurile și a ți le asuma în condiții de control.” 
Sailingul poate fi privit astfel ca o metaforă a leadershipului: cum ar spune autori celebri, pesimistul se plânge de vreme, optimistul speră să se schimbe vremea, dar skipperul sau liderul unei organizații sau echipe este pragmaticul din poveste, știe că trebuie să ajusteze poziția velelor în funcție de condițiile de mediu și să găsească traseul optim. 
„Navigația îți cere să fii integru, agil, onest, să oferi siguranță și să fii flexibil în comunicare și, mai ales, să fii un bun coleg de echipă. Pe barcă nu ai timp să iei lucrurile personal, nu există competiție între membrii echipei, toți lucrează ca unul, fiecare pe postul său și nu există un post mai important decât altul – asta dacă skipperul a reușit să explice și să transmită mesajul conținut de strategie”, observă Sergiu Oprescu. Subliniază, de asemenea, că la fel ca în orice echipă, oamenii trebuie să adere la viziunea liderului și să aibă încredere în el. 
La fel ca în business, Sergiu Oprescu trasează universul sailingului în două zone: factorul extern, ce nu poate fi controlat, și factorul intern, acele atribute care fac compania diferită de competiție  și care sunt în administrarea internă. „Drumul începe cu o strategie bine definită, care se bazează pe condițiile de mediu în care te deplasezi și pe echipă ca să o ajustezi în mod constant la realitatea din jur.”
Condițiile de mediu – vântul care lucrează în favoarea sau împotriva celui care navighează – presupun ca el să știe cum să aleagă o rută, cum să sincronizeze mișcarea echipajului ca un singur tot în momentul manevelor. „Asta înseamnă să petreci timp alături de ei, să dai feedback continuu, să înțelegi fiecare membru al echipei și mai ales să nu îți fie frică să îți arăți și tu la rândul tău slăbiciunile, pentru ca acestea să poată să fi compensate de punctele tari ale celor de lângă tine.”
Ca în orice comunitate care deschide canalele către alte discuții, și ecosistemul celor care andochează în marinele românești reprezintă un bun prilej de networking. „Cu cât este mai mare comunitatea, cu atât își realizează efectul de platformă de business și poate reprezenta o rampă de succes.”

Lecții de bancher, desprinse din sailing
Ce lecții de business  a extras din sailing Sergiu Oprescu, președinte executiv Alpha Bank România:

 Glumind, prima regulă este să ții apa afară din barcă și echipajul în barcă; apoi să ajungi la destinație respectând prima regulă. 
 Serios acum, o lecție bună este că pe apă, ca și în viață, te poți îndepărta de o țintă și destinație în prima fază ca să ajungi mai repede la ea în final.  Câteodată drumul în zigzag care anticipează condițiile de mediu de la pasul următor este drumul cel mai drept.
 Atunci când ți se pare că te răstorni și ești bandat la unghiuri incredibile, cu întreg echipajul asigurând echilibrul pe boardul celălalt, poate chiar atunci iei avantajul necesar de viteză că să te desprinzi de concurență.  Cam ca în banking în perioada crizei, nu-i așa? 
 Succesul este asigurat de o bună administrare a tuturor factorilor: mediu, pregătire, strategie, execuție și finalizare; să nu ne împiedicăm înainte de a ajunge la mal, căci dacă se întâmplă, arată slăbiciunea skipperului/liderului de a fi văzut și folosit în cel mai bun mod posibil toți factorii; nu este însă un eșec, este o lecție, parte din evoluția personală și a grupului. 

De la hobby, la business

Mihai Marcu, președintele executiv și  acționarul principal al grupului MedLife, este, de ani buni, gazdă pentru regatele românești, prin Marina Life Harbour, marina privată devenită unul dintre principalele locuri în care andochează ambarcațiunile pe litoralul românesc; este totodată și coorganizator al Cupei României. Își ia cât se poate de în serios rolul de gazdă – îi ghidează pe angajații marinei, prevăzută cu un hotel și restaurant, pe skipperii de aici și este nelipsit și din competiții.
Dincolo de faptul că pornește, în fiecare an, cu barca spre Istanbul împreună cu fiul său, după cum a declarat într-un interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN, la capitolul experiențelor sale interesante de sailing încadrează și momentul când a ales să vadă ce înseamnă experiența de skipper, într-un training pe barcă la care participau manageri dintr-o corporație. Fără să știe cine este, de fapt, Mihai Marcu, respectivii l-au tratat ca pe un angajat, potrivit interviului anterior: „Mihai, adu-mi o bere“, „Mihai, ține berea la rece“ șamd. Antreprenorul spunea că a intrat în joc, iar seara, când a venit CEO-ul corporației, acesta s-a așezat lângă Marcu, la masa skipperilor, vorbind cu el ca prieten. Cel care în cursul zilei îi adresase numeroasele ordine s-a apropiat de președintele MedLife, încercând să-și ceară scuze. El în schimb a răspuns că îi mulțumește, pentru că a avut o experiență interesantă, oferindu-i-se prilejul să înțeleagă că viața skipperilor este mai grea decât credea. Mihai Marcu a început să navigheze pe bărci cu vele din 2008, iar la început era uzual pentru el să plece cu barca din Tomis, să intre pe la Sfântu Gheorghe sau Sulina – drum de 120 km sau 65 mile –, să stea trei zile în deltă și să se întoarcă. „Nu erau prea mulți care să facă treaba asta, am fost poate primul. Marea Neagră este o mare care se montează repede, are valuri apropiate; se spune că pe mare nu ține omul cât ține barca. Dacă nu ai exercițiul de a te lovi de câteva ori de asta, te sperii. Nu cred în accidente, pentru că nu e un sport așa periculos. Dar o dată pe lună o barcă se sperie și cheamă paza de coastă. Trebuie să știi marea, să te uiți la vreme, să-ți iei ce-ți trebuie“, spunea antreprenorul anterior. Romanian Yachting School, Colegiul Nautic Român, NauticLife, LifeHarbour, Piking, terenuri și diverse investiții în imobiliare, „care m-am gândit eu că vor fi de viitor“, sunt câteva dintre investițiile sale derivate din pasiunea pentru navigație. „Cumva, am trecut de la una la alta. Nu avem școală, hai să facem, nu avem loc de acostare, am făcut și asta“, descria antreprenorul proiectele sale inspirate din sailing în interviul acordat anterior.
În ceea ce privește relațiile posibile de afaceri create pe barcă sau în contextul unei regate, el spunea: „Eu evit să fac afaceri pe barcă“. Adaugă că, fără dubiu, pasionații de navigație sunt oameni de afaceri, iar comunitatea acestora crește într-un ritm alert. „Nu e niciun sport, cu excepția ciclismului, care este un sport de masă, care să înregistreze o creștere așa spectaculoasă a numărului de pasionați. Cred că în fiecare an se adaugă cam 100 de oameni noi în acest domeniu.“

Regata oamenilor de afaceri
În perioada 5-7 iulie 2019 a avut loc Regata Ziarul Financiar, eveniment care face parte din Cupa României Alpha Bank 2019. Această regată reprezintă etapa a II-a a Cupei României Alpha Bank, cea mai de amploare competiție de iahting offshore din România. Competiția este organizată de Marina Limanu în parteneriat cu Black Sea Sailing Association și Marina Eforie, sub egida Federației Române de Yachting. La aceste campionat au participat peste 45 de ambarcațiuni cu vele și peste 300 de competitori, rivalizând cu orice campionat european de anvergură.

Câștigătorii regatei ZF

ORC* A
locul 1            Quebramar
locul 2            SetSail
locul 3            LZ Yachting

ORC B
locul 1            Incognito
locul 2            Hope
locul 3            Irony

ORC C
locul 1            Odessos
locul 2            Adria
locul 3            Aria

Sursa: Federația Română de Yachting; * Offshore Racing Congress

Povești din marină: „Fair Winds”

„Fair Winds” este urarea adresată celor care încep o competiție de sailing și se referă la un vânt favorabil, care să bată în direcția de călătorie dorită. Aflu despre termen de la Antonio Eram, fondatorul și CEO-ul procesatorului de plăți Netopia, pe care, anterior, îl asociam mereu cu regretul de a nu fi cumpărat Bitcoin la momentul potrivit, după ce mi-a povestit de potențialul criptomonedelor într-un interviu din 2013. Acum l-am reîntâlnit înainte de regată, urcându-se în ambarcațiune alături de skipperul pe care toată lumea din marină îl știe drept „Blondu’”. Antonio Eram avea acum rolul de pitman – unul dintre principalele roluri de pe o ambarcațiune.
„Am descoperit că pot să fiu și foarte calm”, răspunde râzând CEO-ul Netopia, pe care l-am întrebat care sunt calitățile sale scoase la suprafață de competițiile pe valuri. Iar principala lecție de business descoperită de el este: „În sailing este vorba despre a cunoaște regulile și a le folosi în favoarea ta”. 
Pentru Antonio Eram, regatele și sailingul (pe care îl practică de aproximativ trei ani) îi aduc aminte de ceea ce putea fi cariera sa, cu totul diferită față de ceea ce face acum. Originar din Constanța, a absolvit liceul de marină și Academia Navală, însă viața l-a purtat într-o cu totul altă direcție. Nu s-a făcut navigator, opțiunile la acea vreme fiind limitate, însă acum face sailing din pasiune: „Este altfel să faci navigație pe nave comerciale față de sailingul de pasiune, la fel cum este altceva să faci sailing de pasiune și să îl duci spre performanță, așa cum am făcut noi”.
Parte din echipa SetSail, el a participat recent chiar și la un campionat mondial, în luna mai, și participă constant la regate internaționale: „Avem antrenori care sunt campioni internaționali, lucrurile sunt mai elevate.”
Despre începuturile sale în sailing își amintește: „M-am întâlnit cu Vali (Valentin Oeru, cofondator al școlii de sailing SetSail – n. red.) și citisem un articol despre școala de navigație înființată de el – am vorbit despre aceasta și m-a invitat în weekendul următor la o regată. Așa a început”. Antreprenorul își amintește în detaliu prima experiență în lupta cu valurile și vântul: „A fost groaznic, am avut o febră musculară foarte puternică, dar apoi lucrurile au evoluat”, spune el.
Observă că din ce în ce mai mulți oameni se alătură acestei comunități, iar marina din Limanu devine neîncăpătoare. „Este o pasiune, este un mijloc de relaxare, este chiar mai mult decât atât. Spre exemplu, eu îmi iau echipa de la birou și participăm cu ea la regate. Este o foarte bună metodă de a antrena spiritul acesta de echipă, de a comunica, de a crede în echipă, este foarte interesant, depinzi de colegi, este un fel de team building la un alt nivel.”

„DA”pe mare

Pe Alin Copîndeanu, cofondator și CEO al afacerii cu costume made to measure Tudor Personal Tailor, l-am întâlnit la întoarcerea dintr-o etapă a regatei. Renunțase la costumul cu care se consacrase în presa de business, însă de pe cămașa sa nu lipseau modelele cu ambarcațiuni.
Primul lucru pe care îl asociază cu navigația este, potrivit lui, sentimentul de libertate pe care îl aduce practicarea sailingului. „Noi suntem un echipaj care se axează și pe distracție, nu doar pe competiție, de aceea suntem la clasa de cruisere, nu la racere, și chiar dacă nu ieșim pe primul loc, vrem să ne distrăm”, mărturisește Alin Copîndeanu.
„Am pornit dintr-o vacanță, în 2013, și apoi am făcut cursurile de sailing, apoi ne-am înscris la regate, iar din 2014 până astăzi, participăm la regate”, descrie el modul în care a evoluat pasiunea sa pentru acest sport.  Într-o vară, participă la circa 10 astfel de concursuri, iar în rest iese cu barca pe mare de câte ori este posibil. În urmă cu câteva săptămâni însă, a dus totul la un alt nivel, când a decis să se și căsătorească pe barcă, cununat fiind chiar de profesorul lui de sailing: „Am ieșit cu o mini-flotă de șase bărci, iar soția mea a primit un curs de sailing pe care urmează să îl facă anul viitor”. În afară de partea de competiție, și vacanțele le petrec în fiecare an tot pe valuri.
„Noi ne dăm cu o barcă veche, dar care a ieșit, trei ani la rând, pe podium, am cumpărat-o special pentru asta” și a costat 16.000 de euro. El spune însă că înainte au avut o barcă de cruising „care era foarte leneșă”; cu noua ambarcațiune au ocupat pentru prima etapă locul 2.
Ei fac achizițiile de ambarcațiuni, precum și întreținerea acestora, printr-o asociație de 10 oameni, creată în jurul acestei pasiuni, majoritatea antreprenori ca și el. „Am avut o echipă bună, care s-a dezvoltat de la an la an, și apoi ne-am unit într-o asociație, ca să avem o structură care să ne permită anumite facilități.”
În ceea ce privește afacerea sa, spune că nu a luat încă în calcul dezvoltarea unei linii de îmbrăcăminte pentru sailing, dar nu exclude o influență a acestora în costumele Tudor Personal Tailor. „E un sport care de la an la an crește, e loc de idei bune și de dezvoltare.”
„Pe barcă lucrezi în echipă și este foarte important ca fiecare persoană să își cunoască rolul și să înțeleagă ce impact are fiecare acțiune pe care o face în deplasarea bărcii. Partea interesantă pe barcă, la fel ca și în business, este că efectul acțiunilor nu se vede imediat, există o inerție și o întârziere, ca și în business”, descrie Copîndeanu una dintre principalele lecții de business desprinse de el din sailing.
De asemenea, observă că sunt extrem de importante comunicarea în echipă și modul în care sunt transmise toate informațiile de către skipper (lider): „Cu cât există mai multă claritate, cu atât oamenii vor înțelege mai bine ce au de făcut și vor greși mai puțin”. Pe barcă mai este nevoie și ca, atunci când apar probleme tehnice, să fie găsite soluții rapid, să improvizezi, să fii creativ: „Nu există o singură cale corectă de a rezolva problemele”.
Iar în momentele dificile, furtună, vânt puternic, se văd cu adevărat sinergia din echipă, capacitatea de efort și rezistența: „Cei slabi vor renunța, cei rezistenți vor deveni mai puternici și mai experimentați”.
Lucian Mâțu, un alt antreprenor pasionat de navigație, proprietarul firmei de consultanță Aside MCD face sailing de aproximativ șase ani, perioadă în care spune că a observat că acest sport a crescut foarte mult: „Sunt oameni pasionați care investesc, care au bărci, e un lucru extraordinar că deși nu există niște mize reale, este vorba despre pasiune și este un lucru fantastic”, descrie el comunitatea din care face parte. A început să practice sailingul când numărul băncilor era mai redus. Cei de la SetSail au cumpărat o barcă nouă, au mutat tot echipajul de pe un cruiser pe racer și, spune el, „De atunci, mi-a intrat microbul în sânge” și a ajuns chiar și la nivelul de a fi vicecampion național la cruisere. „Este un sport ieftin dacă îl practici ca hobby, este un sport scump dacă vrei să îți cumperi barcă”, descrie el costurile implicate de navigație. Lecțiile de business în bătaia vântului au fost deprinse și de către el rapid: „Sportul cu vele este extraordinar din punctul de vedere a câteva lucruri foarte clare: decision making – este un sport în care trebuie să iei decizii, te ajută să te orientezi în funcție de ce fac alții, tu poți să ai strategia ta, dar contează foarte mult ceea ce fac și ceilalți, ai o provocare majoră: să stăpânești cele două elemente foarte importante, apa și vântul, nu poate face oricine asta”.
SetSail, școala și echipa de la care Lucian Mâțu „a preluat microbul sailingului”, a fost înființată de Ovidiu Drugan și Valentin Oeru, care au acordat și ei în trecut interviuri revistei Business MAGAZIN. Ei fac parte din rândul antreprenorilor care au avut curajul să își transforme pasiunea în business. Grupul SetSail deține cea mai mare flotă de ambarcațiuni la Marea Neagră și i-au molipsit, la rândul lor, cu acest microb pe alți pasionați de sailing. Ovidiu Drugan povestea anterior că a fost poreclit de colegii săi „Primarul Mării Negre“: se fac din ce în ce mai multe căsătorii, iar printre beneficiile mai puțin știute ale meseriei de skipper se află abilitatea de a oficia căsătorii.
Businessul Set Sail School este unul cu istorie, început în familie: tatăl său, Sorin Drugan, este, potrivit lui Ovidiu, unul dintre cei mai experimentați navigatori pe ambarcațiuni de agrement, iar sora sa lucra în domeniul relațiilor publice și comunicării. Responsabilitățile au fost astfel ușor de împărțit: tatăl lui Ovidiu Drugan, pe partea de practică, el, pe predatul teoriei, iar sora sa, pe aspectele administrative. Drugan a început businessul în paralel cu ocupația sa de bază, iar colegii săi au ajuns să glumească, referindu-se la pasiunea lui despre navigație cu cuvintele: „Ești avocat în timpul liber, de profesie iahtman“. Acest lucru s-a adeverit; atât el, cât și restul familiei au ajuns să să își dedice tot timpul afacerii. „Nu a fost o decizie foarte ușoară și cel mai mult a cântărit faptul că în avocatură oamenii veneau cu probleme, triști, supărați, iar în iahting toată lumea vine veselă și pleacă veselă; atunci am zis că este mai plăcută activitatea în iahting“, a povestit Drugan.  Originar din Brăila și fost practicant de caiac-canoe, Valentin Oeru, partenerul său de business, s-a gândit să se apuce de navigație după ce a văzut permisul unui prieten. După ce a ieșit prima oară cu ambarcațiunea, i-a spus lui Ovidiu Drugan că își dorește și mai mult de atât, astfel că a participat și la primele regate: „A venit la o cursă de bărci în care a fost foarte combativ – atât pe apă, cât și la arbitraj; el ținea morțiș să se respecte regulile, reguli care se respectau așa, un pic cam după ureche, pe vremea aceea, fiind niște întreceri mai mult prietenești“, își amintea Drugan amuzat, anterior.
România se află printre ultimele locuri în Europa când vine vorba de numărul de ambarcațiuni raportat la numărul de locuitori, iar acest lucru se leagă mai ales de trecutul nostru, potrivit lui Valentin Oeru. „Comunismul a distrus mai întâi iahtingul – cluburile sportive. Se considera atunci că în jumătate de oră poți să fugi în Bulgaria cu barca mică și gata, ai scăpat; și atunci s-a pus o frână puternică, s-au distrus cluburile și am rămas în urmă.“ De altfel, el a observat un detaliu referitor la modul în care vechiul regim privea Marea Neagră. „În România, vechile hoteluri sunt făcute cu spatele la mare. Intrarea e undeva dinspre oraș și în loc să intri – cum e în Turcia sau Italia – de pe nisip, la noi sunt invers.“
Un efect colateral pozitiv este însă dezvoltarea competițiilor, a regatelor, printre cele mai ample din lume în acest moment. „Am ajuns să avem la fiecare regată în jur de 40 de ambarcațiuni – în Italia nu mai sunt atât de multe, depășim și Grecia.“ Potrivit antreprenorilor, un merit important în dezvoltarea regatelor îl au cele două marine private, Marina Limanu și Marina Eforie.