De câți bani avem nevoie, de fapt, ca să fim fericiți, potrivit studiilor

Cercetările din Statele Unite sugerează că oamenii cred că un CEO câștigă, în medie, de zece ori mai mult decât un angajat obișnuit – și că și-ar dori ca diferența să fie de doar cinci ori mai mare. În realitate însă, decalajul din SUA a fost estimat, în ultimul deceniu, la un nivel uriaș: directorii executivi câștigă de aproximativ 265 până la 300 de ori mai mult decât angajații obișnuiți, scrie The Independent.

Australienii cred că CEO-ii câștigă de șapte ori mai mult decât un angajat mediu și ar prefera ca diferența să fie de doar trei ori mai mare. Totuși, diferența reală este și aici mult mai mare. Un studiu realizat pe termen lung a arătat că directorii executivi ai celor mai mari 100 de companii australiene au câștigat anul fiscal trecut de 55 de ori mai mult decât angajații obișnuiți.

Așadar, cât de mulți bani sunt suficienți?

Oamenii își pun această întrebare de mii de ani. Filosoful grec Aristotel explica ideea de eudaimonia  sau o „hartă” a unei vieți bune, spunând că aceasta „aparține mai degrabă celor care și-au cultivat caracterul și mintea la maximum și au păstrat acumularea bunurilor materiale în limite moderate, decât celor care au reușit să adune mai multe bunuri decât pot folosi vreodată, dar sunt lipsiți de bogăția sufletului”. Filosofia lui Aristotel nu cere renunțarea totală la bani sau avere, însă susține că acestea nu ar trebui să devină singurul scop al vieții.

Cercetările din ultimele decenii au ajuns la concluzii diferite în privința sumei necesare pentru atingerea unui nivel maxim de bunăstare. Un studiu american din 2010 sugera că starea de bine atinge un plafon în jurul valorii de 75.000 de dolari anual. Ajustată la inflația de astăzi, suma ar însemna aproximativ 111.000 de dolari, la care s-ar adăuga și costul vieții din zona în care locuiește fiecare persoană.

Alte cercetări sugerează că bunăstarea poate continua să crească odată cu averea, însă diferența de satisfacție dintre cineva care trece de la sărăcie la clasa de mijloc este mult mai mare decât cea dintre un milionar și o persoană cu o avere de zece milioane de dolari.

Un experiment realizat în 2022 pe 200 de persoane din Brazilia, Indonezia, Kenya, Australia, Canada, Statele Unite și Marea Britanie a analizat efectele oferirii aleatorii a câte 10.000 de dolari participanților. Studiul a descoperit că oamenii din țările cu venituri mai mici au înregistrat creșteri ale fericirii de trei ori mai mari decât cei din țările bogate, inclusiv Australia. Totuși, banii au avut efecte pozitive detectabile chiar și pentru persoane cu venituri de până la 123.000 de dolari anual. Remarcabil este faptul că participanții au donat mai mult de două treimi din bani familiei, prietenilor, străinilor sau organizațiilor caritabile.

Valoarea timpului și a relațiilor

Zeci de ani de cercetări internaționale au arătat constant că obiectivele materialiste – acumularea de avere și bunuri pentru statut sau imagine – afectează negativ starea de bine. Acest lucru se întâmplă deoarece dorința excesivă de acumulare este adesea alimentată de stimă de sine scăzută și de tendința de a ne compara negativ cu ceilalți. Iar întotdeauna va exista cineva mai bogat cu care să te compari.

Oamenii ajung astfel pe așa-numita „bandă hedonică”, unde se obișnuiesc rapid cu noul nivel de bogăție și cu luxul aferent, având nevoie constant de mai mult pentru a se simți fericiți. În plus, munca necesară pentru acumularea acestei averi poate reduce timpul petrecut cu hobby-urile și cu oamenii apropiați.

Un studiu celebru realizat de Harvard University, care a urmărit două generații de bărbați și copiii lor încă din 1938, a arătat că relațiile profunde și autentice cu ceilalți sunt esențiale pentru bunăstarea mintală și fizică.

Psihologul american Abraham Maslow a dezvoltat în 1943 celebra „ierarhie a nevoilor”, potrivit căreia „autoactualizarea” – atingerea celui mai înalt nivel de dezvoltare personală – începe cu existența resurselor suficiente pentru nevoile de bază: hrană, adăpost și acces la oportunitățile necesare dezvoltării personale.

În aceeași direcție, cercetările au arătat că „abundența de timp” – adică externalizarea sarcinilor pe care nu dorești să le faci – și „consumul de experiențe” (mese în oraș cu cei dragi, vacanțe, experiențe noi) contribuie la bunăstare prin dezvoltarea de abilități, consolidarea relațiilor și crearea de amintiri de durată.

Reducerea inegalității este în interesul tuturor

Datele recente arată că inegalitatea economică din Australia este în creștere, afectând în special tinerii, pe măsură ce locuințele devin tot mai greu accesibile. La nivel social, cercetările din Marea Britanie arată că, pe măsură ce inegalitatea crește, indicatorii sociali se deteriorează: cresc criminalitatea, consumul de droguri și alcool, obezitatea cauzată de accesul redus la hrană sănătoasă și scade încrederea socială.

Cele mai recente date oficiale disponibile, din perioada 2019–2020, arătau că cei mai bogați 20% dintre australieni dețin aproximativ 62% din averea totală a țării.

Pe măsură ce inegalitatea se accentuează, dovezile sugerează că aceasta generează probleme sociale care afectează bunăstarea întregii comunități. Ironia este că tocmai cei care urmăresc averi extreme și beneficiază cel mai mult de această inegalitate nu devin neapărat mai fericiți sau mai împliniți din această cauză.