Dana Sîntejudean, director, Edenred pentru Europa și Japonia: Profitul nu mai este singurul indicator de succes

Profitul arată sănătatea unei companii, însă modul în care ajungi acolo și ce lași în urmă contează la fel de mult, potrivit Danei Sîntejudean, director, Edenred pentru Europa și Japonia. Investițiile în oameni, în tehnologie și în comunități construiesc stabilitate și reputație – două lucruri care susțin performanța pe termen lung.

O regulă de business care și-a pierdut forța este aceea că profitul reprezintă singurul indicator de succes, observă Dana Sîntejudean. „Investițiile în oameni, în tehnologie și în comunități construiesc stabilitate și reputație – două lucruri care susțin performanța pe termen lung. S-a schimbat și felul în care sunt privite beneficiile pentru angajați. Ele reflectă câtă grijă există pentru calitatea vieții oamenilor din organizație.”

Beneficiile extrasalariale devin un element tot mai important în strategia companiilor de atragere și retenție a angajaților, arată ediția a noua a studiului anual Benefit, realizat de Edenred. Potrivit datelor, bugetele alocate acestor beneficii au crescut constant în ultimii ani, iar tendința se menține și în 2026, cu o dublare a bugetului alocat în 2019. Analiza arată că bugetele destinate beneficiilor extrasalariale au urmat o curbă ascendentă constantă, estimarea pentru 2026 fiind de aproximativ 1.170 lei per angajat. În 2025, bugetul mediu pe categorii indică valori de 1.268 lei pentru intermedieri financiare și asigurări, 1.012 lei pentru IT & software, 976 lei pentru comerț, 929 lei pentru servicii și 905 lei pentru industrie.

Din punctul de vedere al tendințelor în rândul diferitelor generații de pe piața muncii, informațiile surprinse arată că Baby Boomers și Gen X preferă beneficiile din zona turismului (42%, respectiv 35%) și cadourile în general (30%, respectiv 21%). În timp ce Gen Y continuă să manifeste o diversitate mare de opțiuni precum cadourile în general (27%), turism (26%) și cadourile pentru ocazii speciale (17%), Gen Z domină segmentul beneficiilor flexibile generale (48%) și turism (17%).

Care este „next gen”-ul businessului tău?

Pentru mine, „next gen” înseamnă să ai curajul să te reinventezi fără să pierzi esența.

La Edenred, am evoluat constant, de la tichete pe hârtie la o platformă digitală de soluții pentru wellbeing și impact economic. Totuși, un lucru a rămas neschimbat: dorința de a conecta comunități prin încredere.

Astăzi, nu mai vorbim doar despre beneficii, ci despre experiențe care influențează viața de zi cu zi a oamenilor. România este un exemplu de pionierat în grup, atât prin digitalizare, cât și prin felul în care a adus wellbeingul angajaților în centrul conversației de business.

Ce construiești acum diferit față de început?

La început construiam ceea ce putea fi privit ca fiind doar o listă de produse. Astăzi construim un ecosistem digital integrat. Am trecut de la tichete cu care îți asigurai masa de prânz la instrumente care pot măsura impactul în retenție, productivitate și economie locală. Conversația nu mai este una tranzacțională, ci despre stare de bine și calitatea vieții.

Ce regulă veche din business nu mai funcționează pentru tine?

Mult timp businessul a funcționat pe ideea că cifrele spun toată povestea. Experiența mi-a arătat că ele spun doar o parte. În spatele rezultatelor sunt oameni, decizii, contexte și o anumită cultură de lucru.

O regulă care și-a pierdut forța este aceea că profitul reprezintă singurul indicator de succes. Profitul arată sănătatea unei companii, însă modul în care ajungi acolo și ce lași în urmă contează la fel de mult. Investițiile în oameni, în tehnologie și în comunități construiesc stabilitate și reputație — două lucruri care susțin performanța pe termen lung.

S-a schimbat și felul în care sunt privite beneficiile pentru angajați. Ele reflectă câtă grijă există pentru calitatea vieții oamenilor din organizație. Iar grija autentică se simte. Oamenii răspund la ea prin implicare, loialitate și energie bună în echipă.

În timp, am văzut că deciziile care țin cont și de dimensiunea umană rezistă mai bine decât cele bazate exclusiv pe calcule rapide.

CARTE DE VIZITĂ:

1.  Dana Sîntejudean este CEO zonal al Edenred, coordonând operațiunile din Europa și Japonia. Face parte din leadershipul unui grup care este lider global ca platformă digitală pentru servicii și plăți, care conectează zilnic peste 60 de milioane de utilizatori cu 2 milioane de comercianți parteneri, în 45 de țări. În 2024, prin aplicații mobile, platforme online și carduri, Edenred a gestionat un volum de afaceri de aproximativ 45 de miliarde de euro.

‚2.  Cu peste 20 de ani în companie, ea a fost director regional Europa Centrală și de Est (2021-2023), director general Edenred România (2018–2021), anterior ocupând roluri de deputy general manager și director comercial & public affairs, contribuind la dezvoltarea strategică a businessului și la inițiative legislative relevante pentru piața beneficiilor din România.

Ce fel de oameni vrei lângă tine în următoarea etapă?

Am norocul să lucrez deja cu oameni care au mentalitate de explorator și spirit antreprenorial. Colegi care își asumă responsabilitatea și caută soluții chiar și în provocări. Sunt cei care văd oportunități acolo unde alții văd limite.

Îmi doresc să continuăm să construim în jurul acestui tip de energie. Avem în echipă profesioniști care înțeleg că diversitatea nu este doar un concept frumos în prezentări, ci o sursă reală de perspectivă și inovație. Cred că tocmai această combinație de competență, deschidere și colaborare autentică ne dă încredere că următoarea etapă nu este doar un plan, ci o evoluție firească.

Ce vrei să rămână după tine dincolo de rezultate și cifre?

Mi-aș dori să rămână ceva foarte concret: ideea că un beneficiu aparent simplu, cum este masa de prânz, poate avea un impact real în societate. Că pauza de masă este un moment de echilibru, de reconectare, de grijă față de tine. Într-o cultură în care mâncăm pe fugă și lucrăm pe repede înainte, a susține masa ca ritual zilnic înseamnă a susține sănătatea și productivitatea pe termen lung.

Mi-aș dori să se vadă și impactul în economie, faptul că prin proiectul Țara lui Mai Bine susținem producători locali, încurajăm consumul responsabil și contribuim la reducerea economiei informale. Iar dincolo de asta, proiectele noastre de CSR dedicate alimentației copiilor, precum programul NutriCOOLtura, sunt poate una dintre cele mai sensibile și importante direcții, pentru că acolo vorbim despre șanse reale la un start mai bun în viață.

Dacă ar fi să rămână o idee, ar fi aceasta: businessul poate fi un catalizator de bine.  Poate aduce zâmbete, crea obiceiuri sănătoase și poate susține comunități întregi. Iar impactul nu se măsoară doar în cifre, ci în felul în care contribuim, zi de zi, la o viață mai echilibrată pentru societatea în care trăim.

Ce parte din business trebuie reinventată pentru următorii 10 ani?

Cred că zona care trebuie regândită constant este experiența utilizatorului. În următorii ani, nu va mai fi suficient să oferim soluții eficiente. Acestea trebuie să fie cât mai personale și flexibile, să se integreze natural în viața de zi cu zi. Oamenii nu mai vor produse standard, ci experiențe care țin cont de ritmul lor, de prioritățile lor, de stilul lor de viață.

Asta înseamnă să folosim tehnologia pentru a aduce mai multă simplitate și relevanță. Să putem oferi opțiuni adaptate, de la modul în care sunt accesate beneficiile, până la tipul de soluții care susțin wellbeingul fiecăruia. Personalizarea reală va face diferența între un serviciu corect și unul cu adevărat valoros.

În același timp, cred că trebuie să reinventăm modul în care ascultăm. Să fim mai aproape de utilizatori, să înțelegem ce se schimbă în comportamentele lor și să avem agilitatea de a ajusta rapid. Relevanța în următorii 10 ani va veni din această capacitate de a rămâne conectați, nu doar digital, ci uman, la nevoile reale ale oamenilor.

Unde vezi cea mai mare oportunitate de creștere pe care alții încă nu o văd?

O văd în legătura directă dintre wellbeing și performanța economică, o relație despre care se vorbește frecvent, dar care încă nu este integrată cu adevărat în deciziile strategice. Mult timp, starea de bine a fost considerată un „beneficiu frumos”, o componentă de cultură organizațională. În realitate, ea influențează direct modul în care oamenii gândesc, decid și creează valoare.

Un angajat care are echilibru, care simte că este sprijinit și că munca lui are sens, vine cu altă energie. Este mai implicat, mai creativ și mai loial. Iar aceste lucruri se traduc în performanță sustenabilă. Nu este un discurs idealist, ci o realitate pe care o vedem în organizațiile care au curajul să investească autentic în oameni.

Cred că următorul val de creștere va aparține companiilor care înțeleg că wellbeingul nu este un cost și nici un gest simbolic, ci o strategie economică solidă, unde rezultatele sunt stabile și sănătoase pe termen lung.

Ce rol joacă tehnologia / AI / digitalizarea în următorul capitol?

Tehnologia face deja parte din structura de bază a businessului nostru. Trecerea către soluții digitale, carduri virtuale și integrarea cu platforme online a schimbat modul în care oamenii folosesc beneficiile zilnic. Pentru mulți utilizatori, experiența digitală a devenit ceva firesc.

AI-ul aduce o dimensiune nouă prin capacitatea de a înțelege tipare de utilizare și de a oferi opțiuni mai bine adaptate fiecărui utilizator. Personalizarea și viteza de reacție cresc mult prin aceste instrumente. În același timp, direcția rămâne una pragmatică: tehnologia are valoare atunci când simplifică viața oamenilor și oferă soluții clare.

Edenred Digital Center din România are un rol important aici. Echipele locale dezvoltă și testează soluții care ajung în mai multe piețe, iar contribuția lor se vede în produse folosite la nivel global. Este un exemplu bun despre cum inovația poate porni local și poate avea impact larg.

Pentru mine, tehnologia și AI-ul sunt acceleratori. Ele susțin experiența umană, o fac mai fluentă și mai relevantă.

Ce mentalitate trebuie să schimbi la tine ca lider?

Învăț să îmi lărgesc constant definiția performanței. Dacă la început mă concentram aproape instinctiv pe rezultate financiare, astăzi știu că ele trebuie puse într-un context mai amplu, unul care include wellbeingul și impactul real pe care îl avem în societate. Performanța fără echilibru nu este sustenabilă.

Noua generație caută sens și coerență între valori și acțiuni. Ca lider, trebuie să accept că învățarea continuă și reskillingul nu sunt opționale, ci responsabilități strategice. Ritmul schimbării este atât de alert încât cel mai mare risc nu este să greșești, ci să rămâi rigid.

Ce ai vrea să învețe următoarea generație de lideri?

Mi-ar plăcea ca următoarea generație de lideri să vadă legătura reală dintre performanță și felul în care își tratează oamenii. Rezultatele apar mai ușor în echipe unde există respect, claritate și încredere. Oamenii care se simt ascultați și valorizați contribuie mai mult și rămân mai implicați.Aș vrea să înțeleagă și importanța coerenței. Valorile declarate și deciziile zilnice trebuie să meargă în aceeași direcție. Oamenii observă rapid diferența dintre mesaj și realitate, iar încrederea se construiește din consecvență. Tehnologia și AI-ul vor face parte natural din viitorul leadershipului. Ele oferă instrumente extraordinare, iar sensul vine din modul în care sunt folosite. Liderii care reușesc să păstreze echilibrul între inovație și dimensiunea umană vor construi organizații sănătoase și relevante pe termen lung.

Dacă ai reconstrui businessul de la zero, ce ai face diferit?

Aș așeza de la început în centrul modelului de business ideea de încredere și de utilitate reală pentru oameni. Când pornești cu această claritate, multe decizii devin mai simple: ce dezvolți, cu cine lucrezi, ce prioritizezi. Aș integra de la început wellbeingul ca parte din ADN-ul organizației, ca un criteriu de decizie în designul produselor și în cultura internă. O organizație construită pe grijă autentică pentru oameni câștigă stabilitate și reputație în timp. Aș investi mai devreme în tehnologie proprie și în echipe puternice de dezvoltare. Autonomia tehnologică oferă viteză de adaptare și libertate de inovație. Într-un context global, capacitatea de a testa rapid și de a ajusta soluțiile în funcție de nevoi reale devine un avantaj major. Privind în urmă, aș păstra aceeași dorință de a conecta comunități prin încredere, pentru că ea a dat direcție multor decizii bune.

Ce ritualuri de lifestyle nu negociezi?

Am învățat în timp să îmi gestionez energia, nu doar timpul. Pot avea o agendă perfect organizată și totuși să nu fiu prezentă cu adevărat. Echilibrul dintre viața profesională și cea personală este pentru mine o punte, un simbol al conexiunii între roluri, culturi și perspective. Încerc să construiesc aceste punți zilnic, fie că vorbim despre echipe din țări diferite sau despre propriul meu echilibru interior. Nu negociez integritatea și coerența între valori și decizii. Cred profund că spiritul antreprenorial este peste tot, mai ales în piețele mici, unde resursele sunt limitate și creativitatea devine esențială. Dar la fel de important este respectul. Îl văd în felul în care interacționăm cu colegii și partenerii noștri și cred că el creează fundația pe care se poate construi orice performanță durabilă.   

Care sunt atuurile și zonele de îmbunătățire ale noii generații?

Noua generație vine cu o naturalețe foarte mare în relația cu tehnologia și cu schimbarea. Se adaptează rapid, învață repede și pune întrebări directe. Îmi place această nevoie de sens și de transparență — aduce prospețime în organizații și provoacă multe tipare vechi.

Au și curajul de a spune ce gândesc și de a-și dori echilibru între viața personală și cea profesională. Această claritate ajută, pe termen lung, la construirea unor medii de lucru mai sănătoase.

Zona care se construiește în timp ține de răbdare și de construcția pe termen lung. Experiența arată că lucrurile solide cresc etapizat. Combinația dintre viteza lor de adaptare și consistența care vine cu experiența poate genera lideri foarte buni.

Eu privesc generațiile mai degrabă ca pe un schimb de energie și perspectivă. Fiecare vine cu ceva valoros, iar progresul apare când reușim să le punem împreună într-un mod coerent.

BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul „100 cele mai puternice femei din business”, sub umbrela ideii NEXT GEN – What’s Next?, care mută accentul dinspre „ce am construit” spre „ce urmează”. NEXT GEN nu este despre vârstă, ci despre următorul nivel al businessului: ce transformăm, ce schimbăm și cum vedem viitorul, fie că vorbim despre afaceri la început de drum sau despre companii deja mature. Dana Sîntejudean, director, Edenred pentru Europa și Japonia, este una dintre doamnele incluse în acest proiect.