Dacă vor să supraviețuiască, orașele va trebui să atragă tineri, așa cum fac companiile cu forța de muncă

Pentru tinerii de azi nu va mai conta țara de unde sunt, ci orașul unde locuiesc și unde muncesc, spune el.
Azi poți să stai în București, mâine în Praga și apoi în Viena.Retorica asta naționalistă este o prostie, crede bancherul austriac.

Țările din Europa Centrală și de Est se confruntă cu plecarea propriilor cetățeni în alte țări din Europa sau în Statele Unite. Ei se duc acolo unde cred că viața este mai bună, unde au o școală cu renume, unde găsesc un job mai bine plătit.

România a pierdut 5 milioane de cetățeni, alte țări au fost mai norocoase, pierzând mai puțin.Pe de altă parte, sunt orașe din țările care au pierdut oameni care au reușit să atragă mai mulți oameni și să aibă un număr de locuitori în creștere.

În viitor, lupta se va da pentru a atrage mai mulți tineri și nu numai în orașe, pentru că la nivelul unor țări s-ar putea ca lupta să fie pierdută.
La noi, studiile Băncii Mondiale arată că în 2030 vom avea doar 15 milioane de locuitori dacă se va menține ritmul actual de scădere. Dar atunci s-ar putea ca Clujul să aibă 1 milion de locuitori și Bucureștiul peste 6 milioane.

Va urma o presiune din ce în ce mai mare din partea companiilor pe edili ca să facă orașele mai bune, pentru a atrage tineri sau alți oameni din alte țări.

Companiile știu că dacă nu au forță de muncă, mai ales tânără, dacă nu vor avea de unde alege talente, afacerea lor va fi pusă în pericol și nu vor supraviețui. Până la un anumit moment, lipsa de oameni va fi acoperită prin roboți, prin reorganizarea fluxurilor și a proceselor de producție. Dar tot vor avea nevoie de angajați.

De asemenea, investitorii în real estate, dezvoltatorii de clădiri de birouri și de proiecte rezidențiale vor avea nevoie de clienți pentru a-și umple clădirile și apartamentele. Și vor pune presiune pe toată lumea, pentru că în joc vor fi miliarde și miliarde de euro.

Iașiul a revenit la viață odată cu complexul Palas, dezvoltat de Iulian Dascălu. Acest complex, care are mall, supermarketuri, birouri, hotel, a devenit un magnet pentru tinerii din județele limitrofe, dar și pentru cei din Republica Moldova și Ucraina. În lipsa acestui complex, Iașiul s-ar fi confruntat cu aceeași cădere constantă și sigură cu care se confruntă celelalte orașe din Moldova. Iașiul a devenit un pol IT, industrial, de cercetare și dezvoltare și poți să ai o viață bună acolo.

La fel se întâmplă cu Clujul, care are șansa unui puternic centru universitar și a unui suflu antreprenorial foarte bun.
Timișoara, cu Iulius Town, va atrage forță de muncă și tineri din Serbia și chiar Ungaria. Dacă Bucureștiul va dezvolta următoarele trei proiecte – Esplanada de la Unirea, Casa Radio de la Eroilor și va transforma Gara de Nord într-un mall și clădiri de birouri – care înseamnă investiții de aproape 5 miliarde de euro, va ajunge un oraș de unde tinerii nu vor dori să plece, ca acum la Viena, Londra, Madrid sau alt oraș din Europa.
Bineînțeles că infrastructura de transport, infrastructura medicală și de educație va trebui să țină pasul cu aceste dezvoltări.

Actualii primari încă trăiesc din trecut, din autorizațiile de construcții pe care le eliberează, dar va veni un moment în care vor simți din spate presiunea companiilor de a îmbunătăți viața locuitorilor, de a mișca lucrurile din loc pentru a ține forța de muncă și pentru a atrage alta nouă.
Acum se pune presiune pe guvern, dar companiile vor pune presiune și pe primari.

Guvernul a fost forțat să aducă 30.000 de muncitori din afară, dar în viitor primarii vor fi forțați să aibă planuri de a atrage tineri prin parcuri, prin zone rezidențiale, prin grădinițe și școli, prin centre sportive, prin restaurante și cluburi.

Ondrej Vlcek, CEO al Avast, o companie de tehnologie specializată în securitate (echivalentul Bitdefenderului, dar de trei ori mai mare), spune că le trebuie mai multă diversitate în companie, că au nevoie de oameni din mai multe țări, că au nevoie de mai multă deschidere externă pentru a face față pieței.

Orașele mari din România au o șansă de a opri ritmul de scădere a populației, cel puțin pentru zona lor. Cu cât o fac mai repede, cu atât vor avea o viață mai bună și vor supraviețui acestei globalizări unde, pentru multinaționale dar și pentru companiile locale, nu va mai conta din ce țară ești, ci ceea ce știi să faci.