Dacă nu ați apucat să primiți o mărire salarială sau o ofertă mai bună de la o altă companie, s-ar putea să fie prea târziu
Conform unui sondaj efectuat BestJobs, site-ul de recrutare online, peste jumătate dintre angajați plănuiesc să ceară o mărire salarială sau să schimbe jobul.
„Șase din zece respondenți au declarat că au în plan să-și caute activ alt loc de muncă, iar lor li se adaugă și alți aproape 7% care iau în calcul această posibilitate. Un sfert dintre respondenți afirmă că nu-și vor căuta alt loc de muncă, însă dacă vor primi o ofertă mai bună o vor accepta”, menționează sondajul BestJobs.
Chiar dacă nu vor reuși să își găsească alt job, 55% dintre respondenți au spus că au de gând să ceară o mărire salarială de cel puțin 20%, alți 17% sunt indeciși dacă vor face acest lucru și doar 28% afirmă că nu intenționează să ceară angajatorului mai mulți bani.
Angajații ar vrea să schimbe jobul, dar în realitate nu găsesc ceva mai bun.
În acte, companiile, angajatorii, patronii susțin că piața de muncă este tensionată, dar nu este chiar așa.
În altă parte, la alt angajator, salariile nu sunt cu mult mai mari și poate nici condițiile nu sunt mai bune. Plus că un om își schimbă jobul nu din cauza companiei, ci din cauza șefilor, și dacă ai „șansa” unui șef mai bun, nu pleci așa ușor.
Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajați, deci aproape jumătate, și-ar da demisia pe loc dacă ar găsi în altă parte un salariu între 500 și 1.000 de euro. Trei din zece angajați ar renunța imediat la jobul actual pentru un salariu între 1.000 și 2.000 de euro, în timp ce 12% ar schimba jobul pentru un salariu care depășește 2.000 de euro.
Un sfert dintre angajați spun că nu și-ar schimba jobul pentru o ofertă mai mare, pentru că lucrează într-o echipă de care s-au atașat.
Conform unui articol din Ziarul Financiar care citează datele de la Inspecția muncii, aproape un milion de români au contracte de muncă cu salarii de peste 1.000 de euro brut, ceea ce înseamnă aproape 600 de euro net.
Patru din zece angajați care câștigă peste 1.000 de euro brut lucrează în București, 63.000 în Cluj, 53.000 în Timișoara, 36.000 în Ilfov și 34.000 în Iași.
Dacă coroborăm aceste date, respectiv un milion de angajați care câștigă 600 de euro net cu faptul că aproape jumătate dintre angajați și-ar schimba jobul dacă ar primi o ofertă cuprinsă între 500 și 1.000 de euro net, rezultă că în piață nu sunt atât de multe joburi mai bune.
Într-adevăr, fluctuația de personal este mare, dar asta nu înseamnă că se găsesc joburi mult mai bine plătite.
În cele zece județe mari din punct de vedere economic poate mai ai loc să te miști, să găsești joburi mai bune, cu salarii mai mari. Dar în celelalte 32 de județe șansele sunt extrem de reduse pentru că nu se creează locuri de muncă cu grad mai înalt de calificare, care să necesite o specializare mai mare și pentru care companiile ar plăti mai mulți bani.
Din 2012 încoace salariul mediu s-a dublat de la 1.500 de lei la 3.100 de lei net. În euro, salariul mediu a crescut de la 370 de euro net la 660 euro net. Salariul minim a crescut de la 700 de lei la 1.200 de lei net.
În toată această perioadă s-au creat aproape 700.000 de locuri de muncă în plus astfel încât, în acest moment, conform Inspecției Muncii, sunt 5,6 milioane de contracte de muncă pentru 4,9 milioane de salariați. Un angajat poate să aibă mai multe contracte de muncă.
Cred că această creștere salarială susținută și accelerată din 2012 încoace se apropie de final: statul, care plătește mai bine decât sectorul privat, nu mai are resurse de creștere a salariilor, iar angajatorii privați încep să se confrunte cu încetinirea creșterii economice.
Deja se vede în marile companii că multe proiecte sunt puse pe hold, se refac bugetele în funcție de rezultatele economice care vin din afară și care încep să fie afectate de războiul comercial, de încetinirea economiilor occidentale și chiar intrarea în recesiune, de tensiunile tehnologice, pentru că multe firme vor să schimbe tehnologiile din mers pentru a fi mai productive.
Companiile mari încep să se protejeze și nici nu va fi vorba de majorări salariale. De altfel, toată Europa Occidentală nu cred că a majorat salariile cu mai mult de 10% în ultimii șapte ani.
Deci creșterile salariale din România, procentuale, de 100%, chiar dacă pornesc de la o bază mică, nu sunt văzute cu ochi buni.
Sunt companii care nu mai fac investiții pentru a nu căuta oameni pe care să-i plătească mai bine decât pe cei cu care lucrează în prezent.
Companiile preferă să renunțe la investiție decât să majoreze salariile pentru a atrage oameni.
Exact cum spunea și Marian Popa, șeful centrului de la București al gigantului german Deutsche Bank, România a atins un platou – el dădea exemplul din IT – și pentru a obține creșteri salariale mai mari trebuie să vină cu o valoare adăugată mai mare decât cea din prezent.
În aceste condiții, dacă nu ați primit o majorare salarială până acum, dacă nu v-ați schimbat jobul, s-ar putea să fie prea târziu pentru acest ciclu economic.
S-ar putea să mai așteptați mai mulți ani până când revin din nou investițiile și companiile sunt dispuse să plătească salarii cu mult mai mari.