Curtea Constituțională: Titlurile de doctor nu pot fi controlate și retrase de aceeași entitate care le-a emis. Legea „încurajează un comportament neonest”

CCR arată în motivarea deciziei că autoritatea care a emis titlul de doctor nu poate fi aceeași care decide retragerea titlului, ci trebuie să fie vorba de o entitate independentă, scrie Gândul.   În cazul în care se vorbește de anularea actului prin care a fost acordat titlul de doctor, aceasta poate fi făcută doar de un judecător, în instanță. Parlamentul folosește în legea pe care a adoptat-o, cu ignorarea cererii de reexaminare din partea președintelui Klaus Iohannis, ambii termeni – atât retragere, cât și anularea actului administrativ privind titlul de doctor, creând ambiguitate și intrând în conflict cu alte legi în vigoare. CCR mai arată și că prevederea inclusă de Senat, prin care un doctor poate solicita singur renunțarea la titlul de doctor „încurajează un comportament neonest”, permițând plagiatorilor să se sustragă verificărilor și sancțiunilor, dar și să scape cu „fructul” doctoratului obținut neonest, adică sporuri salariale sau alte beneficii patrimoniale.   Judecătorii CCR arată, în motivarea deciziei prin care au declarat neconstituțională legea de adoptare a OUG 4/2016, prin care se modifica Legea Educației (1/2011), că Senatul a adus acestei legi modificări substanțiale și total diferite față de cele avute în vedere de inițiator și de cele dezbătute și aprobate în Camera Deputaților, lucru care încalcă Constituția și principiul bicameralismului parlamentar. Majoritatea modificărilor au fost aduse în Senat de Ecaterina Andronescu, fostul ministru PSD al Educației.   Două dintre cele mai importante nereguli găsite de CCR în forma legii adoptate de Senat, care a respins cererea de reexaminare înaintată de președintele Klaus Iohannis, se referă la cine decide retragerea sau anularea titlului de doctor, în cazul în care sunt constatate nereguli precum plagiatul, precum și la posibilitatea doctorilor de a renunța singuri la titlul de doctor.

CCR arată că, potrivit legii Educației, titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului Educației, după ce teza de doctorat este validată de CNATDCU. Prin modificările aduse de Parlament și declarate neconstituționale, aceste prevederi erau anulate și titlul de doctor urma să fie acordat de Senatul universitar sau de prezidiul Academiei Române, care avea puterea și de a le retrage.

Curtea arată că titlul de doctor este un act administrativ care intră sub incidența contenciosului administrativ. „Actele administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească competentă prin introducerea unei acțiuni în termen de un an de la data emiterii actului”, explică judecătorii CCR.

Parlamentul a scris în legea respectivă că „actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii actului de revocare și produce efecte doar pentru viitor”. În opinia judecătorilor CCR, acest lucru „constituie o încălcare a principiului irevocabilității actelor administrative individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor subiective născute ca urmare a intrării în circuitul civil a respectivului act. Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, introduce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul științific”.

Judecătorii CCR arată că, dacă există suspiciuni că nu s-au respectat procedurile sau standardele de calitate sau de etică profesionale, actul administrativ prin care s-a acordat titlul de doctor trebuie verificat de o entitate independentă. În cazul în care se vorbește în lege despre anularea titlului de doctor, acest lucru poate fi făcut doar de judecător.

„Dacă există suspiciuni cu privire la nerespectarea procedurilor sau a standardelor de calitate sau de etică profesională, Curtea reține că actul administrativ poate fi supus controlului unei entități independente față de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competențe specifice în acest domeniu, care poate lua măsuri sancționatorii cu privire la retragerea titlului în cauză. Însă, dacă opțiunea legiuitorului este pentru revocarea sau anularea actului administrativ, aceasta nu poate opera decât în condițiile stipulate de lege, respectiv măsura nu poate fi dispusă decât de o instanță judecătorească, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 554/2004”, arată motivarea CCR.

Judecătorii constată că în parlamentarii au operat în legea respectivă cu două noțiuni juridice diferite, ale căror efecte se bat cap în cap: atât retragerea titlului de doctor, cât și anularea actului administrativ care conferă titlul de doctor.

„Curtea observă că legea modificatoare operează cu noțiuni autonome, al căror regim juridic diferă în mod evident. Astfel, soluțiile legislative adoptate sunt de natură să creeze dificultăți de aplicare, întrucât conduc la efecte contradictorii prin utilizarea unor instituții juridice contrarii în cazul prevederilor potrivit cărora „actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii actului de revocare și produce efecte doar pentru viitor”, sau celor conform cărora „IOSUD anulează diploma” în baza „ordinului ministrului de retragere a titlului” de doctor/atestatului de abilitare. Astfel, potrivit dispozițiilor legale, printr-un act de revocare „se anulează” un act administrativ constatator al titlului științific, iar anularea diplomei se realizează în baza unui act prin care se retrage titlul. Dincolo de imprecizia ipotezelor de incidență a legii, având în vedere că instituția revocării/retragerii produce efecte pentru viitor, iar cea a anulării produce efecte și pentru trecut, Curtea constată că aceste prevederi, confuze și lipsite de rigoare juridică, generează incertitudine cu privire la aplicarea unitară a legii, împrejurare de natură să aducă atingere principiului securității juridice, principiu ce reclamă ca normele să fie clare, coerente și neechivoce, iar pentru a fi corect interpretate și aplicate, terminologia utilizată trebuie să fie certă și suficient de previzibilă. Prin urmare, Curtea constată că prevederile potrivit cărora „actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii actului de revocare și produce efecte doar pentru viitor”, precum și cele conform cărora „IOSUD anulează diploma” în baza ordinului ministrului de retragere a titlului de doctor/atestatului de abilitare, cuprinse în dispozițiile art. unic pct.13 și 17 contravin principiului legalității, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituție”, arată CCR.

Posibilitatea renunțării voluntare la doctorat încurajează plagiatul și un „comportament neonest, ilicit”

Citește continuarea articolului în Gândul.