Cum și-a furat România singură căciula. Plătește proiecte din bani viitori de la UE, deși în trecut avea acești bani în buzunar

Șapte proiecte de infrastructură – în valoare de 500 mil. euro – care trebuia finalizate pe exercițiul financiar al UE 2007-2013 au primit acceptul Comisiei Europene pen­tru a fi fi­nan­țate pe no­ul exercițiu bugetar, 2014-2020, astfel încât banii deja cheltuiți să nu fie ceruți înapoi.

Este un lucru bun, prin urmare, dar, practic, banii necheltuți din exer­cițiul financiar 2007-2013 cu care tre­buia fi­nalizate aceste proiecte se în­torc la bu­getul european, iar România le con­tinuă cu banii alocați exercțiului fi­nan­ciar 2014-2020, bani care puteau fi investiți însă în alte proiecte dacă lu­cră­­rile în discuție erau terminate la timp. Potrivit comisarului pentru poli­tică regională Corina Crețu, prin aceste decizii de eșalonare a unor proiecte România „beneficiază de o șansă în plus“ în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport și aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte „fazate“ de infra­structură de apă și apă uzată.

Proiectele de infrastructură de transport în discuție sunt:

– drumul național Pitești-Câmpu­lung-Brașov: modernizarea DN 73;

– autostrada Sebeș-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăștie–Sibiu) și A3 (Gilău-Câmpia Turzii);

– drumul național DN 76: rea­bili­tarea drumului național între Deva și Oradea.

Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județele Brașov, Hune­doara, Olt și Tulcea.

„Fazarea“ (finanțarea de la un exercițiu financiar la altul) unor proiecte este un mecanism de evitare a returnării unor fonduri europene de sute de milioane de euro.

Cititi mai multe pe www.zf.ro