Cum se raportează antreprenorii români la afacerile pe care le-au creat: „Eu te-am făcut, eu te omor!”

Când a venit criza din 2008, economia, băncile și companiile românești nu au fost pregătite. Multe firme, multe businessuri, multe branduri, mulți antreprenori, investitori, oameni de afaceri, patroni români care erau pe val în perioada de expansiune economică din 2000-2008 au fost măturați peste noapte de criză.

Au realizat prea târziu ce înseamnă criza, au negat-o până în ultima clipă, au trăit cu speranța că vine cineva să-i salveze, în frunte cu statul (statul de-abia s-a salvat pe el și sistemul bancar cu 20 de miliarde de euro), nu au știut ce să facă atunci când încasările s-au prăbușit peste noapte etc. Acum, teoretic, suntem într-o altă criză, care afectează companiile românești mici și mijlocii.

Să spunem că firmele mari au scăpat. Au învățat ceva antreprenorii români din criza anterioară? Nu cred, răspunde Speranța Munteanu, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți în restructurare de pe piață, care, de aproape trei decenii, tot restructurează companii și bănci. Nu au învățat nici cei care au trecut prin criza anterioară și nici cei care se confruntă acum cu prima lor criză.

Dacă băncile au învățat câte ceva din criza anterioară, devenind mult mai prudente, spre revolta antreprenorilor români, companiile românești nu au învățat mare lucru, făcând aceleași greșeli.

În continuare acționarul face tot și face dificilă ieșirea de pe traseul anterior pentru că trebuie să-și contrazică deciziile anterioare, gândirea anterioară, ceea ce este practic imposibil, a menționat Speranța Munteanu la ZF Live.

Așa că în continuare principiul după care se ghidează antreprenorul român este „Eu te-am făcut, eu te omor!”.

Este afacerea lui, sunt banii lui, sunt deciziile lui și este foarte greu să accepte o altă părere de la cineva care vede totul rece și cinic. Speranța Munteanu spune că 95% dintre firmele antreprenoriale eșuează să treacă mai departe pentru că nu se corporatizează la timp, ceea ce face foarte grea luarea unor decizii dificile.

La fiecare 10 ani vine câte o criză, acesta este ciclul, iar lumea descoperă la fiecare 10 ani, cu stupoare, că a venit încă o criză și nu este pregătită pentru ea. Dar problema companiilor românești este că nu reușesc să facă nimic fără antreprenorul care le-a fondat, creat și dezvoltat, spune un alt specialist în restructurare.

Dacă băncile au pierdut mulți bani în criza anterioară prin celebrele write-off-uri, adică ștergerea datoriilor, în criza de acum furnizorii sunt cei loviți. Creditul furnizor, respectiv mărfurile vândute cu plata ulterioară, sunt de trei ori mai mari decât creditele bancare pe termen scurt.

Antreprenorii care au nevoie de bani în această criză nu prea găsesc linii de finanțare la bănci, așa că băncile sunt din nou inamicul public numărul unu. Să ne luăm băncile în apoi de la austrieci, spun antreprenorii români, ca să ne dea cineva credite.

Nu va fi ca în criza anterioară, dar tot vor fi companii românești, cu businessurile și brandurile aferente, care sunt lovite de această criză. Este dificilă restructurarea lor pentru că patronii, antreprenorii nu vor să lase din mână companiile, nu acceptă să vină altcineva, iar dacă acceptă, în realitate nu se schimbă nimic. 

Sunt foarte puțini cei care predau cheile și fac un pas înapoi. Bineînțeles că nu întotdeauna planurile de restructurare dintr-un PowerPoint pot fi implementate așa ușor.

Toată lumea vorbește de corporatizarea businessurilor antreprenoriale, ca o plasă de siguranță pentru perioadele dificile, dar este foarte greu să nimerești o echipă de management care să stea pe picioare atunci când condițiile din piață se schimbă.

Când este creștere toată lumea este performantă, când se termină banii, când scade piața, când scad încasările este mai greu.

Dar până la urmă timpul le rezolvă pe toate, într-un sens pozitiv sau într-unul negativ. 

(cristian.hostiuc@zf.ro)