Cum s-a transformat un film iugoslav într-o punte între China și Balcani

Un nou muzeu dedicat filmului tocmai s-a deschis la Sarajevo, seducătoarea și chinuita capitală a Bosniei și Herțegovinei. Oficialii planifică un traseu turistic, completat cu geotagging, care vizitează locurile în care au fost trase pe peliculă diferite scene din film, scrie revista Quartz.

Pentru a înțelege cum se justifică un astfel de efort, este bine de știut cât de important este filmul în China. Sute de milioane de chinezi au văzut „Valter apără Sarajevo”, care a devenit astfel unul dintre cele mai vizionate filme de război ale tuturor timpurilor. Bosnia și Herțegovina urmărește să valorifice această poveste – și relația țării în general bună cu China – pentru a atrage turiștii chinezi, al căror număr este deja în creștere. Există chiar și negocieri în curs pentru un remake al producției iugoslave cu mai multe studiouri de film chinezești, a declarat Jasmin Durakovic, șeful Centrului de Film din Sarajevo, unde se află muzeul.

Deși „Valter apără Sarajevo” a fost produs acum o jumătate de secol și prezintă o țară care nu mai există, filmul este simbolul unei istorii între China și Balcani și se pare că va schimba relațiile chino-balcanice în anii următori.

Muzeul „Valter apără Sarajevo”, care s-a deschis zilele trecute, are camere unde sunt ilustrate diferite scene, statui de ceară cu personajele din film și conținut multimedia dedicat. Durakovic spune că se așteaptă ca acesta să fie o atracție majoră pentru turiștii chinezi care deja inundă Balcanii. „Imediat după prima săptămână de lucru a muzeului am văzut că turiștii din China vin să ne viziteze“, povestește el.

Există, de asemenea, cereri pentru excursii tematice inspirate din film, printre oferte figurând un tur de 12 zile prin fosta Iugoslavie oferit de un operator din California care include o zi în Sarajevo pentru vizitarea locațiilor în care a fost filmat „Valter“. Balcanii și Sarajevo au de oferit mult mai multe, însă turiștii chinezi vin cu un singur lucru în minte. „Valter apără Sarajevo” a fost printre puținele filme străine prezentate în China în timpul Revoluției Culturale, iar pentru mulți spectatori a fost o fereastră spre lumea exterioară necunoscută. Povestea sa, a unei rezistențe comuniste cutezătoare împotriva tiraniei fascismului, a făcut ca filmul să fie un succes instantaneu în China, catapultându-l pe actorul Velimir „Bata“ Zivojinovic, care a interpretat rolul lui Valter, direct printre starurile de cinema.

„Valter“ a devenit cel mai de succes film străin din China în anii 1970 și cel mai vizionat film iugoslav din toate timpurile. Unul dintre primele locuri din China anilor ’70 în care a rulat „Valter“ a fost Piața Culturii din Shanghai, în cinematograful premierelor din orașul cât o țară unde erau prezentate filme înainte ca acestea fie văzute în altă parte. Mai târziu, la cinematografele din toată țara, oamenii se înghesuiau la cozi lungi pentru a-l vedea pe „Valter“. Se întâmpla des ca mulți dintre cei care așteptau la rând să rămână fără bilete. Chiar anul trecut, o adaptare pentru teatru a lui „Valter“, interpretată în mandarină, a fost pusă în scenă la Centrul de Arte Dramatice din Shanghai. Filmul s-a dovedit a fi atât de popular încât o marcă de bere chinezească a fost numită Valter, iar cutiile au fost inscripționate cu chipul în relief al lui Zivojinovic.

Replicile renumite din film – inclusiv „Vedeți acest oraș? Acesta este Valter!“ (a actorului din rolul ofițerului nazist obsedat de prinderea lui Valter, arătând spre Sarajevo) – au prins rădăcini în memoria colectivă a unei întregi generații de chinezi. Și alte filme iugoslave s-au descurcat bine în China în acele vremuri, dar niciunul nu a atins succesului lui „Valter“. Chinezii îndrăgeau aceste producții pentru că au oferit un răgaz binevenit de la clișeele și operele simpliste după modelul revoluționar din perioada revoluției culturale, arăta un critic chinez în 2016 (în limba chineză). În opere, a remarcat criticul, băieții buni arătau toți la fel (frumoși, încrezători, împachetați în uniforma unui muncitor), în timp ce în filmele iugoslave „băieții buni nu arată a băieți buni și băieții răi au o imagine pozitivă. Aceste tipuri de exprimări artistice nonstereotipice au fost revigorante pentru poporul chinez“.

În prezent, spune Durakovic, „Bosnia și în special Sarajevo împărtășesc cu China sentimente și valori foarte asemănătoare legate de evenimentele din trecutul lor, mai ales cele referitoare la cel de-al Doilea Război Mondial, dar venite din vremea socialismului iugoslav și a fostului președinte al Iugoslaviei Josip Broz Tito. Din cauza tuturor acestora, filmul, iar acum muzeul leagă oamenii și cultura din Bosnia și China“.

Anul trecut, Bosnia și Herțegovina a renunțat la obligativitatea vizelor pentru turiștii chinezi, cu Mladen Ivanic, fost membru al președinției țării, prezicând cum „cultul lui «Valter»“ va duce la o creștere accentuată a numărului acestora, deja în creștere.

Filmul joacă, de asemenea, un rol important în relațiile dintre China și Serbia, care făcea parte din fosta Iugoslavie, dar este acum o țară independentă la est de Bosnia și Herțegovina. Afluxul de vizitatori chinezi acolo crește – s-a dublat în 2018 față de anul precedent – în condițiile în care China investește puternic în una dintre cele mai sărace țări din Europa. Comerțul dintre cele două națiuni s-a triplat între 2005 și 2016, iar anul trecut Beijingul și Belgradul au semnat acorduri economice de 3 miliarde de dolari.

Pentru Serbia, aceste acorduri reprezintă investiții de infrastructură de care are nevoie cu disperare pentru stimularea economiei. Pentru China, ele reprezintă un cap de pod solid în sud-estul Europei și o oportunitate de a-și crește influența și controlul în Serbia și în alte țări din Balcani care vor deveni într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, mai degrabă îndepărtat, membri ai Uniunii Europene. Între timp, extinderea influenței Chinei în Europa de Est a îngrijorat Occidentul.

Atunci când președintele chinez, Xi Jinping, a vizitat Serbia în 2016 – este primul dintre șefii de stat chinezi care a făcut acest lucru în ultimele trei decenii – cele două țări au semnat o serie de acorduri economice, consolidând astfel prezența Chinei în Balcani în timp ce Beijingul încerca să folosească regiunea ca rampă de lansare spre restul pieței europene. Unii experți cred că extinderea influenței Chinei în regiune îi va dezavantaja pe investitorii occidentali și va răspândi practici de dezvoltare corupte printre democrațiile vulnerabile.

În general, investițiile chinezești au obiective foarte vizibile. O companie chinezească face parte dintr-un proiect de modernizare a căii ferate dintre Belgrad și Budapesta. De asemenea, Huawei Technologies, gigant de tehnologie prigonit de americani, modernizează compania națională de telecomunicații a Serbiei. Tot acolo, combinatul siderurgic Zelezara, cel mai mare angajator din regiune, a fost salvat de compania chinezească Hesteel Co. Investițiile chineze ajută ca o parte semnificativă a comunității de afaceri locale să aibă continuitate. Sino-RS Investment Group a anunțat anul trecut că va investi un miliard de euro în Serbia în cadrul Inițiativei Belt and Road. Fondurile vor fi folosite pentru finanțarea unor proiecte în domeniul transportului, infrastructurii apei, energiei, telecomunicațiilor, agriculturii și construcțiilor.

„Se dezvoltă o atitudine pozitivă față de China. A ajuns la un nivel foarte ridicat probabil deoarece investițiile Chinei sunt prezentate sau comunicate ca gesturi de bunăvoință. Doar entuziasmul față de Rusia este mai mare“ , spune Srdjan Bogosavljevic, analist la IPSOS Strategic Marketing.

În UE, contractele de infrastructură trebuie supuse unor licitații competitive, în timp ce băncile de dezvoltare ale Chinei,  China Development Bank și Export-Import Bank of China, creditează contractorii chinezi care primesc contracte.

Investițiile companiilor chinezești au ajutat adesea la creșterea sprijinului public pentru politicieni proruși în estul Europei, unde banii Chinei nu poartă stigmatul pe care l-ar avea banii Moscovei.

Întrucât legăturile dintre China și Serbia devin mai strânse, se pare că „Valter apără Sarajevo“ va servi ca un instrument convenabil și testat de timp al diplomației culturale pentru ambele țări. De fapt, „Valter“ a jucat deja acest rol. În timpul vizitei sale, Xi și-a luat timp să înșire nostalgii despre film. În timpul unui banchet generos organizat de guvern, când președintele sârb de atunci, Tomislav Nikolic, l-a întâmpinat pe omologul său chinez, a început să fie difuzată melodia tematică a filmului.

Xi s-a ridicat la nivelul momentului, spunând: „Îmi amintesc filme precum «Valter apară Sarajevo». A fost odată foarte populare în China. Acestea au evocat sentimentul de patriotism al oamenilor de atunci și au însoțit perioada tinereții generației noastre“.

În timp ce banchetul se apropia de sfârșit, Xi și Nikolic s-au îndreptat spre masa Julijanei Lula Zivojinovic, văduva actorului Zivojinovic, care l-a interpretat pe Valter. Ea i-a spus lui Xi: „Soțul meu a iubit dintotdeauna China, i-a iubit întotdeauna pe chinezi“.

Valter, organizatorul rezistenței sârbe antinaziste în al Doilea Război Mondial, era numele de cod al lui Vladimir Peric, un personaj real ucis în luptele pentru eliberarea orașului Sarajevo în aprilie 1945.

În scena de final a filmului, germanii nu au reușit să distrugă rezistența din Sarajevo sau să-i identifice și să-i captureze liderul – pe eluzivul Valter. Este primăvara anului 1945, iar comandantul nazist se pregătește de plecare. Îl întâlnește pe succesorul său în ceea ce este acum parcul Princeva și-l anunță că a rezolvat în cele din urmă misterul identității lui Valter: „În tot războiul m-am ocupat cu vânarea lui Valter, dar numai acum, când plec, știu în sfârșit cine este el.“ Celălalt cere nerăbdător să-i spună, dar ofițerul zice că poate face mai mult de atât: „Ți-l voi arăta!“, spune el. Apoi ofițerul arată spre orașul care se întinde în fața lor și explică: „Vedeți acest oraș? Das ist Valter! (Acesta este Valter)“.