Cum reușesc investitorii japonezi să țină în viață ecosistemul de startup-uri din Europa? „La acea vreme nu exista capital japonez în Europa”

Cantități uriașe de capital curg din Japonia către startup-urile europene de tehnologie, întrucât investitorii preferă un ecosistem antreprenorial mai matur, contribuind la scalarea accelerată a sectorului european de deep tech, notează Bloomberg.

Deși ecosistemul european de startup-uri și capital de risc a funcționat mult timp în umbra Silicon Valley, a devenit un teren fertil pentru corporațiile japoneze, a căror piață internă este mai puțin dezvoltată.

Investitori japonezi sau fonduri de capital de risc cu investitori japonezi (limited partners) au participat la runde de finanțare europene în valoare de peste 33 miliarde de euro din 2019, anul în care a intrat în vigoare acordul comercial UE–Japonia, potrivit cercetărilor fondului NordicNinja și ale platformei Dealroom.

În cei cinci ani anteriori acordului, investițiile totalizau 5,3 miliarde de euro.

„La acea vreme, nu exista capital japonez în Europa, în afară de SoftBank”, a declarat pentru CNBC Tomosaku Sohara, cofondator și managing partner al NordicNinja. NordicNinja, care administrează active de 250 milioane euro, este un joint venture între JBIC IG Partners din Japonia și firma de private equity BaltCap.

Sohara a menționat că achiziția producătorului finlandez de jocuri Supercell de către SoftBank a revitalizat ecosistemul de startup-uri din Finlanda.

Astăzi, grupuri precum Mitsubishi, Sanden, Yamato Holdings și Marunouchi Innovation Partners investesc direct în tehnologia europeană, iar fonduri cu legături japoneze, precum NordicNinja, Byfounders și Woven Capital (Toyota), finanțează startup-uri pe continent.

Potrivit raportului, Europa are de peste două ori mai multe startup-uri finanțate de VC pe cap de locuitor decât Japonia și de 4,3 ori mai mulți unicorni.

Interesul Japoniei pentru investiții exista deja, spune Sohara. În anii 2000, multinaționalele nipone au mers în SUA pentru a înființa divizii de venture capital, în căutarea oportunităților din perioada în care giganții tehnologiei abia se conturau.

„Nimeni nu voia să se uite la Europa atunci. După câțiva ani, au realizat că poate cultura americană e foarte diferită de cea japoneză și au început să se orienteze către Europa”, spune Sohara.

Profilul fondatorilor europeni, mulți cu experiență în corporații mari, era mai apropiat de cel japonez, spre deosebire de tinerii antreprenori din SUA, proveniți din Stanford sau medii academice.