Cum poți câștiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

România avea o tradiție în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa și al treilea din lume. Puțini știu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea și procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potențialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el și-a extins operațiunile și în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

„HempFlax a fost înființată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut și crede în continuare că una dintre soluțiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă și cu utilizări multiple în diverse domenii”, povestește Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obțin atât fibre, cât și semințe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcțiile, industria alimentară sau farmaceutică.

Astfel, semințele decorticate și uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătății, vândute și sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obțin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto și pentru izolații, și puzderia de cânepă, folosită în construcții. O altă categorie de clienți sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca așternut.

Olandezul a ales România ca a doua țară în care să-și desfășoare activitatea; pe lângă tradiția recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat și faptul că legislația permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiții de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafața a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producția efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuiește să crească suprafețele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

De pe fiecare hectar cultivat se obțin circa 5-6 tone de tulpini și 500‑600 kg de semințe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producție ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alți cultivatori din diverse zone ale țării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafețele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

„Anul acesta este unul de optimizare a procesării și producției agricole, deci nu intenționăm să creștem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziția de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcție de oportunitățile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluției de construit case din cânepă și var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieței locale; la ora actuală, principalii clienți sunt din Germania și Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a inițiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce își propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât și pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcții de referință pentru cei interesați, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung și mediu, Hempflax își dorește să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major și singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de granițele țării avem parteneri interesați, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unității de producție din țara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nișă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieței sau concurență. Suntem primii și singurii”. Iar oportunitățile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; și clima este adecvată și, mai ales, piața este în continuă creștere. Materiile prime obținute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficiență al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potențiali furnizori ai noștri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în același timp, să creștem suprafețele cultivate cu cânepă prin acțiuni proprii și prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.