Cum fentează angajatorii greci plata salariului minim pe economie

Legislația muncii va fi simplificată, salariul minim va scădea, iar salariile al 13-lea și al 14-lea în sectorul privat “vor fi reexaminate”, a spus premierul, conform publicației Kathimerini, avertizând sindicatele că dacă nu vor accepta aceste “sacrificii limitate” pentru a asigura finanțarea externă, țara riscă “un deznodământ dezastruos”, mai exact o intrare în incapacitate de plată necontrolată în luna martie, din cauza neprimirii banilor de la FMI și UE.

Salariul minim în Grecia este de 750 de euro pe lună, considerat de FMI mult prea mare pentru a asigura competitivitatea pieței muncii. În realitate însă, după cum a arătat o analiză Reuters, mulți greci lucrează neoficial cu normă întreagă, dar în contracte care nu le asigură salariul minim, fie cu normă parțială sau cu program redus, fie de probă, temporare, ca ucenici, trainees sau alte forme de contracte flexibile.

Jumătate din cele 537.000 de contracte noi de muncă încheiate în perioada ianuarie-septembrie sunt de astfel de tipuri, fiind remunerate uneori chiar cu mai puțin de jumătate din salariul minim. În aceeași perioadă, angajatorii au transformat peste 42.000 de contacte cu normă întreagă în contracte part-time sau alte forme flexibile de angajare. În plus, notează Reuters, aproape 10% dintre cei 3,5 milioane de angajați în sectorul privat din Grecia au trecut deja printr-o diminuare a salariului.

“Nu-mi pot plăti facturile și nu mă pot întreține fără ajutorul părinților”, le mărturisește celor de la Reuters un grec pe nume Theonas, în vârstă de 33 de ani, al cărui contract a fost transformat din permanent în temporar. Theonas câștigă 700 de euro pe lună lucrând 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, în loc de 4 zile, cât e specificat în contractul lui de muncă. Alții, și mai nenorocoși, încasează 300 de euro pe lună făcând munci calificate cu normă întreagă, dar în contracte de trainees prelungite timp de ani de zile. Într-o țară cu o rată a șomajului de circa 18%, nu mulți își permit să refuze chiar și astfel de slujbe prost plătite.

Potrivit publicației Proto Thema, 3.030.900 de greci trăiau încă din 2010 sub pragul sărăciei, conform datelor Autorității Statistice Elene. Pragul sărăciei este considerat un venit anual de 7.178 de euro pentru o persoană și 15.073 de euro pentru o familie cu doi adulți și doi copii sub 14 ani.

Venitul mediu anual individual în Grecia era de 13.973,94 euro, iar venitul mediu anual disponibil al gospodăriilor era de 24.224,38 euro. Riscul de sărăcie pentru copiii între 0 și 17 ani este evaluat la 23%, mai mare cu 3% decât pentru restul populației, în timp ce riscul sărăciei pentru persoanele de peste 65 de ani este evaluat la 21,3%. Numărul grecilor care trăiesc în familii unde unul sau mai mulți membri nu lucrau sau nu lucrau cu normă întreagă se ridica la 544.800.