Cum este posibil? România are 581.000 de șomeri dar companiile nu găsesc forță de muncă

Deficitul de candidați din centrul și din vestul țării i-a forțat pe angajatori să ofere pachete salariale la care în urmă cu cinci ani nici nu s-ar fi gândit. Angajatorul occidental, care preferă să ducă românii peste hotare, este în continuare cel mai mare dușman al pieței muncii din România. Perspectivele devin îngrijorătoare, cel puțin pentru industria producătoare și pentru sectorul it. Importul de forță de muncă, întoarcerea căpșunarilor, măsuri legislative și fiscale, o strategie diferită în educație sunt doar câteva dintre soluțiile propuse de angajatori pentru a atenua criza forței de muncă cu care se luptă companiile.

Cu peste 8 milioane de locuitori care fac parte din populația ocupată (adică au venituri din muncă), dintre care numai 4,7 milioane sunt salariați cu „acte“ și cu alți 3 milioane de români care au plecat la muncă în străinătate, România a ajuns astăzi într-un impas: ar câștiga noi proiecte de investiții, dar nu are cu cine să le livreze. Motivul? Angajatorii nu reușesc să găsească suficient de multă forță de muncă pe care să o angajeze, iar piața muncii a devenit, din nou, una a candidatului, pentru că cererea de personal este mai mare decât oferta.

„Cel mai mare competitor al unei firme care caută angajați în România este angajatorul occidental, care îi atrage pe români în Italia, Spania sau Germania“, este de părere Florin Godean, country manager al furnizorului de soluții privind forța de muncă Adecco România, companie care  a plasat anul trecut circa 8.500 de angajați în fabricile și companiile de servicii din România.

În cazul celor care aleg să rămână în țară, spune el, mulți dintre ei așteaptă de la angajatori oferte mai bune și de aceea există situații în care nu se grăbesc să se angajeze chiar dacă există oportunități în zona în care locuiesc. „Paradoxal, în prezent cel mai mare deficit de candidați se înregistrează în cazul muncitorilor necalificați și al lucrătorilor ultracalificați“, adaugă șeful Adecco, care spune că cea mai mare criză de personal se resimte în centrul și în vestul țării și mai puțin în Moldova.

Iar companiile din acele regiuni confirmă tendința. Spre exemplu, pentru grupul Continental, cel mai mare angajator din industria de componente auto din România, deficitul cel mai mare de candidați se resimte în zona experților tehnici. Astfel, pozițiile cel mai greu de ocupat poartă titulaturi de tipul: high level programmer, experienced embedded software developer, hardware engineer, system engineer sau project manager.

„Noi am încercat să compensăm acest deficit investind foarte mult în relația cu universitățile, am creat programe de atragere a tinerilor încă din facultate (practică, competiții, cursuri etc.) dar și de fidelizare (burse private, programe de master), astfel încât să ne formăm propriii specialiști. O altă zonă sensibilă e cea a meseriașilor, iar aici căutăm electricieni, mecanici și operatori CNC (mașini cu comandă numerică – n.red.) cu experiență“, a spus Anica Stoica, director de personal în cadrul Continental România, grup cu 15.000 de angajați pe plan local.

FARMECUL CÂȘTIGURILOR DE 600 – 700 DE EURO

Un exemplu grăitor pentru a sublinia foamea de angajați este dat de Alexandru Blemovici, directorul general al producătorului de componente auto Schaeffler, companie cu 4.000 de angajați pe plan local. Compania are o nevoie acută de operatori pe mașini cu comandă numerică, iar Blemovici admite că acum este, în mod clar, o perioadă mai fierbinte decât în trecut, deoarece candidații se găsesc din ce în ce mai greu, în timp ce o înrăutățire se simte și din punctul de vedere al fluctuației de personal. Firmele devin din ce în ce mai disperate să atragă noi candidați și măresc pachetele salariale pentru a atrage muncitori de la concurență. Migrația externă, chiar și temporară, accentuează acest fenomen. „În situația actuală în care este nevoie de atât de multă forță de muncă, eu cred că sunt destule categorii de profesii care devin interesante din punctul de vedere al salariilor, chiar dacă acestea sunt departe de nivelul din vest“, spune Blemovici.