Cum curățăm România: cetățenii să înțeleagă că salubritatea costă, iar autoritățile locale să asigure infrastructura

Cetățenii sunt deschiși colectării selective a deșeurilor, însă sunt descurajați de lipsa infrastructurii, iar autoritățile locale nu se implică. Soluția este ca populația să-și asume costurile eliminării ecologice a deșeurilor, iar autoritatea să încurajeze dezvoltarea sistemului prin taxarea depozitării gunoiului și eliminarea tomberoanelor din blocuri, au fost concluziile conferinței „Cum curățăm România?“, organizată ieri de ZF.

„Implicarea autorităților publice este slabă. Există alte preocupări“, a afirmat Valentin Negoiță, președinte al asociației Ecotic, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor de produse electrice și electronice.

„După căldură (termoficare – n. red.), gunoiul e a doua armă politică îndreptată împotriva pro­priu­lui popor, folosită în interese politice. Nimeni din țară nu are puterea, răspunderea, față de acest sis­tem“, a spus și Radu Opaina, fondator al Federației Asociațiilor de Proprietari din România (FAPR).

Decalajul dintre statele vestice și România la capitolul gestiune a deșeurilor este imens. Mai puțin de 3% din „gunoaiele“ generate de români sunt colectate selectiv, potrivit unui studiu realizat anul trecut de asociația Eco-Rom Ambalaje. În statele din vest procentul trece de 80%. Mult mai puține deșeuri sunt reciclate în România, în jur de 7% potrivit estimărilor din piață, deși ținta națio­nală care trebuie atinsă în 2020 este ca 50% din totalul deșeurilor să fie reciclate. Pentru 2030, Comisia Europeană a propus o țintă și mai ambițioasă, de 80% reciclare.

Citiți mai multe pe www.zf.ro