Cum au distrus românii liniștea pe o insulă de vis: Oamenii plecau de acasă și își lăsau casele și mașinile descuiate

“Suntem aici de trei ani”, a spus tânărul român pe care l-am întâlnit lucrând ca ospătar în cadrul unui hotel din micul oraș Qawra, Malta, alături de alți doi angajați români. După ce a lucrat mai întâi în Italia, unde a simțit că el și soția sa nu au mai avut perspective, au venit  să lucreze pe insulă mizând pe industria prolifică a turismului. „Au fost sceptici la început, iar soția mea și-a găsit cu greu un loc de muncă”. Cei doi locuiesc într-un apartament cu două camere spațios pentru care plătesc o chirie de 350 de euro/lună, însă nu își imaginează că vor trăi toată viața pe insulă: „am văzut tot, nu mai avem ce să facem aici.”

Totuși, insula este ideală pentru un trai liniștit. Tânărul a observat că rata infracționalității este mică aici, de unde și scepticismul maltezilor legat de venirea imigranților pe insulă. „Când am venit noi aici, oamenii plecau de acasă și își lăsau casele descuiate. La fel și mașinile. Acum nu mai e așa. Anul trecut, cred că a fost o singură crimă pe insulă, care s-a dovedit a fi rezultatul unui accident”.

În Malta lucrează aproximativ 1.500 de români și bulgari, iar aceștia pot fi întâlniți la tot pasul. În St. Julien’s, de pildă, considerat centrul distracției pe insulă, am fost din nou salutată în limba română.

Cetățenii români și bulgari au început să ocupe locurile de muncă pe care maltezii nu le doresc, potrivit datelor Ministerului Muncii oferite publicației Times of Malta. De la intrarea țării în Uniunea Europeană de acum zece ani, 3.074 de cetățeni români și bulgari au aplicat pentru locuri de muncă pe insulă.“Ocupă posturi ce nu necesită specializare și nu au fost ocupate de șomerii maltezi” a declarat ministrul muncii maltez pentru un articol din cadrul aceleiași publicații, referindu-se la lucrătorii români și bulgari.

Totuși, românii ocupă doar un mic procent din numărul imigranților veniți să caute fericirea în paradisul maltez. În ultimul deceniu, în Malta au venit aproximativ 18.000 de imigranți africani, pe seama proximității de continentul negru. „Malta este cel mai mic stat din Uniunea Europeană și totuși ne confruntăm cu povara cea mai mare”, spunea premierul maltez într-un interviu acordat anul trecut publicației Sunday Times, nemulțumit de situație.

Frustrarea legată de invazia străinilor este generală în rândul localnicilor. “It’s not your country, you must obey the rules!” (“Nu este țara ta, trebuie să respecți regulile!”) a izbucnit unul dintre maltezi într-un autobuz, în momentul în care un turist a încercat să se strecoare în mijlocul de transport deja plin, în pofida interdicțiilor șoferului. Frustrarea localnicilor vine din faptul că  insula, pe care locuiesc circa 411.000 locuitori, primește aproximativ 200.000 de vizitatori anual, care se adaugă la numărul din ce în ce mai mare al imigranților.

Turismul a generat un procent de 13,9% din PIB-ul țării în 2012, reprezentând 937,2 milioane de dolari, iar până în 2023, se presupune că va crește până la 15,9%.

Salariul mediu în Malta este scăzut comparativ cu standardele Uniunii Europene. Salariile sunt reglementate prin înțelegeri colective la nivelul întreprinderilor și trebuie să fie cel puțin echivalentulul salariului minim legal.  Acesta ajunge la 702,82 euro/lună și 162,19/săptămână, la care se adaugă un bonus anual obligatoriu de 270,2 euro și încă unul de 242,26 euro/an, reprezentat de creșterea costului vieții și care se ajustează automat în funcție de inflație.

Media unei săptămâni lucrătoare este de 40 de ore și poate fi depășită în mod legal cu opt ore, plătite ca ore suplimentare. O zi normală de muncă începe la 8:30, se încheie la 5:30 și include o pauză lungă de masă. Angajații au dreptul la 25 de zile de concediu, la care se adaugă alte 14 zile libere aduse de sărbătorile malteze.

Ce trebuie să faci ca să lucrezi în Malta

Pentru obținerea unui permis de muncă, candidații trebuie să aibă un loc de muncă asigurat și o scrisoare din partea viitorului angajator.Limbile oficiale ale statului sunt malteza și engleza, italiană fiind de asemenea răpândită, ținând cont că Italia este principalul partener comercial al țării.

Principalele domenii care generează locuri de muncă pentru expați sunt turismul și IT-ul. Există o lipsă a IT-iștilor pe piața malteză, ținând cont că există o serie de site-uri de jocuri de noroc care operează de pe insulă. Alte domenii generatoare de locuri de muncă sunt industria serviciilor, manufactură (semiconductoare, electronice, produse farmaceutice, bunuri de consum), industria maritimă comercială, construcția și repararea de ambarcațiuni.