Cum au ajuns țările din afara UE să stea mai bine decât România la capitolul sănătate

“Suntem ultima țară din Uniune unde așteptarea medicamentelor noi a trecut de 2.000 de zile. Inclusiv albanezii, care nu sunt parte din UE, au făcut ultima revizuire în luna aprilie. Un cetățean albanez are acces astăzi la tratamente la care un cetățean român nu are. E frustrant. Înainte ne uitam ca la un etalon către Marea Britanie, Franța, Germania, apoi am ajuns la Polonia, Cehia, Ungaria, iar acum ne comparăm cu Bulgaria“, spune Călin Gălășeanu, președintele Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente.

Potrivit unui raport al Local American Working Group, chiar dacă speranța de viață la naștere are o tendință constant crescătoare în România în ultimii cinci ani (73,8 ani, 2010 față de 71,6 în 2000), diferența este de peste șase ani între România și media UE, de 80 ani, iar decalajul a crescut a crescut în ultimele două decenii. Studiul arată că, pe parcursul vieții, un cetățean român recuperează în medie între unul și 2,5 ani de viață, astfel încât speranța de viață la 45 de ani este de 31,4 ani în România față de 36,5 ani media UE și 15,8 ani la 65 de ani în România, comparativ cu 19,4 ani media UE. Acești indicatori relevă o supramortalitate infantilă (0-1 ani) și o mortalitate în exces la persoane adulte active (până la vârsta de 65 ani) comparativ cu media UE. În România, rata standardizată a mortalității generale este de 948 la 100.000 locuitori (2010), comparativ cu 603 la 100.000 locuitori, media UE. Apoi, arată documentul, mortalitatea infantilă în 2010 în România este dublă (9,8/1.000 nou-născuți vii) față de media UE (4/1.000 născuți vii). În total, mortalitatea înainte de vârsta de 5 ani este de 11,7/1.000 nou-născuți vii în România (2010), comparativ cu 4,9/1000 nou-născuți vii, media UE (2010). De cealaltă parte, reducerea speranței de viață prin deces înainte de 65 ani este de 7 ani în România (2010) comparativ cu 4,4 ani media UE (2010).

„Pacienții români au astăzi acces la medicamentele din 2007. Numai în momentul în care procesul de actualizare va fi definitivat pacienții vor avea opțiuni terapeutice care includ medicamente noi sau medicamente cu noi indicații. Pentru mulți dintre ei aceste medicamente pot însemna șansa la o nouă viață. Accesul la cele mai noi terapii și cele mai performante servicii este parte integrantă a dreptului la sănătate al fiecărui român“, spune Radu Rășinar, directorul general al companiei Astra Zeneca.

Cauzele mortalității infantile și în prima copilărie sunt multiple, dar cea mai mare parte dintre acestea, de peste 80%, potrivit INS, pot fi amendate eficient prin intervenții preventive – imunizare în special pentru bolile care pot produce pneumonii – și tratament eficient și la timp al afecțiunilor reziduale, spun producătorii de medicamente. Cauzele excesului de mortalitate la populația adultă activă sunt reprezentate în principal de boli cronice – boli cardiovasculare, cancer, diabet, boli respiratorii cronice și boli digestive -, care pot fi ameliorate sau chiar eliminate prin intervenții variate, precum accesul în timp util la o terapie optimă care să vindece, să îmbunătățească calitatea vieții și/sau, după caz, supraviețuirea, arată raportul LAWG.

„Cu cât boala este tratată din timp, cu atât tratamentul este mai eficient, iar cei mai mulți pacienți se pot reintegra în societate și pot redeveni membri productivi ai comunității, contribuind și la creșterea economică. De exemplu, pentru scleroză multiplă există produse noi cu modalitate de administrare orală și cu eficiență crescută, unele dintre acestea prezente de mai mult timp în țările europene și de care din păcate pacienții români nu pot beneficia. Tratamentul corect făcut la timp salvează pacientul de apariția complicațiilor și de instalarea precoce a dizabilităților, îl ajută sa rămână o persoană activă, social și profesional“, spune și Elena Mitova, director general al Novartis.

O problemă este și cea a stilului de viață al populației, care nu generează o stare de sănătate favorabilă. Rata mortalității standardizate prin decese cauzate de consumul de alcool are valori duble în România (108/100.000 locuitori în 2010) comparativ cu media UE (59/100.000 locuitori în 2010). Fumatul a generat o rată de mortalitate în România de 427,7/100.000 locuitori în 2010, iar media UE a fost de 190/100.000 locuitori în 2010. Ipotezele care ar putea explica valorile mari ale acestor indicatori în România comparativ cu media UE se referă atât la ineficiența măsurilor legislative, cât și la lipsa promovării unui stil de viață sănătos și a intervențiilor preventive pentru bolile cauzate de consumul de alcool și tutun, arată companiile farmaceutice.

În plus, rata mortalității standardizate prin efecte adverse ale medicamentelor pentru populația 0-64 ani a fost în România de 0,07/100.000 locuitori în 2010 și cu tendință crescătoare susținută în ultimii ani, comparativ cu media UE (0,05/100.000 locuitori în 2010). Conform datelor LAWG, explicațiile valorilor acestui indicator pot fi utilizarea unor medicamente cu un prag de siguranță scăzut și cu mai multe efecte adverse majore, care nu pot fi monitorizate eficient, dar și educația deficitară a medicului prescriptor, a medicului curant și a pacientului referitoare la monitorizarea reacțiilor adverse și la raportarea acestora.

„Pacienții trebuie să fie în centrul tuturor activităților noastre, iar în România trebuie să aibă dreptul de a beneficia de acces la sănătate asemeni oricărui cetățean european. De aceea actualizarea listei de medicamente compensate este o problemă majoră și de aceea avem nevoie de măsuri imediate pentru a îmbunătăți accesul la tratament și la inovație și pentru a reduce inegalitățile“, spune și Christophe Gourlet, country manager al Sanofi pentru România și Moldova.