Cum arată era alimentației 2.0: De la diete personalizate pe ADN-ul fiecăruia, pizza care ar putea preveni Alzheimerul și până la cofeină sănătoasă pentru copii, trendurile alimentare se sch

Plecând de la încercarea de a găsi o variantă sustenabilă pentru viitorul alimentației, cercetătorii din toată lumea gândesc diverse variante, atât din perspectivă agricolă, pentru a eficientiza activitatea și a maximiza rezultatul, cât și prin segmente precum carnea crescută în laborator sau chiar personalizarea dietei în funcție de ADN-ul individului.

Cercetătorii chinezi anunțau în luna martie că ar fi descoperit un miracol al agriculturii, care ar putea reprezenta soluția la problema sustenabilității mâncării, corelată cu cea a protejării planetei, potrivit Quartz.

Din 2005 până în 2015, cercetătorii au lucrat sub îndrumarea Universității Chineze de Agricultură din Beijing și au condus peste 13.000 de studii pe teren în toată China, analizând practicile locale de agricultură.

După un studiu de 54 de milioane de dolari, în care au fost implicați circa 1.000 de cercetători și 65.000 de funcționari locali, academicienii din toată lumea recomandă această soluție tuturor economiilor emergente care au o componentă agricolă puternică.

Personalizarea modului în care este practicată agricultura a reprezentat, în urma acestui studiu masiv, un proiect prin care fermierii chinezi au economisit deja 12,2 miliarde de dolari de-a lungul a 10 ani. După aceste studii, cercetătorii au dezvoltat un sistem cu specificație geografică, care să îi ajute pe fermieri să crească mai eficient orez, porumb și grâu. Acest sistem se bazează pe ideea că o singură metodă agricolă nu poate fi la fel de eficientă pentru toate culturile, regiunile și condițiile de vreme.

Spre exemplu, cercetătorii i-au sfătuit pe crescătorii de orez din regiunea de nord-est a Chinei să reducă doza de fertilizator bogat în nitrogen cu circa 20% și să îl folosească doar într-o anumită perioadă a anului. După ce au urmat acest sfat, un studiu publicat de revista Nature arată că producția a crescut în medie cu 11%, folosind cu 15% mai puțin fertilizator. Practic, acest mecanism a scutit deja solul și planeta de 1,2 milioane de tone de nitrogen.

În același timp, posibilitatea ca fripturile cumpărate din supermarket să fie de fapt carne crescută în laborator este din ce în ce mai aproape. La sfârșitul lunii august, o companie din Silicon Valley și un jucător major din industria americană de carne au încheiat o înțelegere și au început un proiect care ar putea aduce carnea cultivată în laborator pe rafturile lanțurilor de retail până în 2020.

Mai mult, cei doi jucători au început încă de atunci să forțeze mâna organelor de reglementare pentru a putea introduce cât mai rapid acest produs în circulație. Într-o scrisoare trimisă către Casa Albă în data de 23 august, Memphis Meats și North American Meat Institute (NAMI) i-au cerut președintelui Donald Trump să avanseze un plan legislativ care ar putea încheia dezbaterea controversată cu privire la modul în care produsele din carne crescută în laborator ar trebui reglementate de statul american. Expeditorii sugerează că acest segment poate fi supravegheat de Departamentul de Agricultură și de Administrație pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite.

Până când carnea crescută în laborator va deveni o normă, americanii automatizează vânzarea cărnii de astăzi. O companie americană a lansat primul concept de tonomat de carne disponibil 24 de ore din 24. Nu există personal angajat, măcelarul nu este acolo, însă clienții pot găsi fripturi de vită și porc, cârnați, costițe și alte produse pe care le-ar fi căutat la o măcelărie tradițională.
„Nu mai suntem în 1950, unde toată lumea lucra de la 9 la 5 și mânca la aceeași oră în fiecare seară“, spune Josh Applestone, fondatorul companiei, pentru Esquire. „Viața este cel puțin haotică acum.”

Mâncare pe ADN-ul tău
Între timp, pentru oamenii aflați în economiile dezvoltate și care trăiesc în problemele cotidiene de „azi și acum”, viitorul sustenabil al mâncării nu este una dintre priorități. De aceea, cum businessul ține foarte mult de profitul făcut în fiecare moment, marii jucători din industrie conturează viitorul alimentației chiar în zilele noastre, încercând să lanseze sau să găsească următorul aliment universal sau următoarea metodă de a-l implica pe consumatorul final într-o experiență.

Deoarece personalizarea este dictonul principal în piață, Nestlé duce ideea la nivelul următor și încearcă să creeze planuri de nutriție personalizate, pe baza ADN-ului uman, potrivit Bloomberg. Aceste planuri ar trebui să extindă categoric durata de viață și să păstreze sănătatea indivizilor.

Nestlé lansează acest program în primă fază în Japonia. Circa 100.000 de persoane iau parte la programul companiei, care le oferă clienților kituri pentru a-și colecta singuri ADN-ul acasă. Programul îi încurajează pe oameni să publice, prin intermediul unei aplicații, poze cu ceea ce mănâncă. După aceea, specialiștii de la Nestlé recomandă schimbări de dietă și suplimente specializate care pot fi adaptate mâncărilor și băuturilor pe care le consumă un individ.

De mulți ani, elvețienii de la Nestlé încearcă să se poziționeze undeva pe linia de mijloc între companie de nutriție și companie farmaceutică. În decembrie 2016, președintele de atunci al companiei, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat într-un interviu pentru Quartz că mâncarea personalizată, pentru fortificarea organismului, va fi viitorul. Visul, așa cum credea Brabeck-Letmathe, este de a inventa o nouă suită de produse care ar preveni boli. Cum ar fi dacă un anumit tip de pizza, consumat regulat, ar preveni Alzheimerul, spre exemplu?

Cei mai mari producători de mâncare din lume și-au petrecut ultimii ani încercând să recâștige consumatorii din America și din Europa, care și-au pierdut încrederea în produsele ambalate din cauza valului de arome artificiale, coloranți, zahăr și sare care a inundat producția.

Nestlé, în special, s-a confruntat cu vânzări din ce în ce mai scăzute în SUA pe segmentul produselor congelate. General Mills și Kellogg au început să vândă din ce în ce mai puține cereale, în timp ce Coca-Cola și PepsiCo se confruntă cu scăderi la nivelul vânzărilor de băuturi carbogazoase, în contextul în care consumatorii migrează spre băuturi precum ceaiuri sau ape aromate.
Personalizarea mâncării utilizând analiza de ADN duce trendul la un alt nivel și oferă o perspectivă cu privire la modul în care poate arăta viitorul mâncării și al băuturilor.

Ce bem mâine?
Coca-Cola a șocat rețelele sociale la mijlocul lunii septembrie, când a anunțat că va lansa băuturi infuzate cu cannabis. Mai exact, gigantul băuturilor carbogazoase se uită cu interes spre Aurora Cannabis. În contextul în care compania se chinuie să se mențină profitabil pe fondul unui interes din ce în ce mai scăzut față de produsele acidulate și al unei apetențe ridicate pentru ceaiuri și ape aromate, reprezentanții acesteia consideră că o băutură care să conțină substanța nonpsihoactivă din cannabis ar putea fi soluția.
În timp ce industria sucurilor s-a confruntat cu acest declin, și industria berii se uită înspre piața de cannabis și înspre creșterea impresionantă pe care o înregistrează aceasta. Molson Coors Brewing, compania din spatele Bergenbier, a intrat în Canada în parteneriat cu un producător de cannabis, în încercarea de a lansa băuturi nonalcoolice infuzate cu cannabis.
Această piață a atras atenția deoarece industria marijuanei explodează. În 2011, vânzările atingeau un miliard de dolari. Până în 2016, acestea au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar până la sfârșitul lui 2017 s-au dublat, ajungând la 9 miliarde de dolari.
În contextul acestor transformări pe care le suferă industria alimentară, în Coreea de Sud și în Anglia, o serie de decizii guvernamentale lasă loc pentru un alt potențial produs: cofeină sănătoasă pentru copii.
La sfârșitul verii, guvernul britanic a anunțat că se pregătește să interzică vânzarea energizantelor precum Red Bull către minori, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul negativ pe care cofeina îl are asupra sănătății. Între timp, Coreea de Sud a anunțat că va interzice vânzarea de cafea în școli, promisiunea fiind îndeplinită până la mijlocul lunii septembrie.
În acest context, potrivit Quartz, marii jucători din industrie încearcă să găsească o formulă care să poată fi aprobată de organele guvernamentale și care să se încadreze în același timp în categoria produselor sănătoase, încercând să păstreze și publicul cu vârste de până în 18 ani. În plus, intervenția asupra vânzării cofeinei către minori ar putea afecta și produsul cola, de bază pentru mulți producători, deoarece și acesta conține cofeină.