Cum ar putea Europa să dubleze prezența femeilor în business în următorii cinci ani?

Femeile sunt cel mai puțin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuție de Iwona Georgiew, partener și responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinței „Diversitatea de gen în consiliile de administrație – motor al creșterii performanței companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociație care susține ascensiunea și dezvoltarea profesională a femeilor din business și nu numai.

Diversitatea de gen în consiliile de administrație este o temă dezbătută intens la nivel internațional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administrație, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.

„În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor și a eforturilor susținute din ultimii ani la nivel internațional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul așteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la pozițiile de la vârful companiilor – așa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăți și norme nescrise existente în societate, dar și în modul cum femeile se autoevaluează și se raportează la oportunitățile de carieră“, spune Sorana Baciu, președinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor pornește de la faptul că, deși aproape 60% dintre absolvenții de învățământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depășite semnificativ de bărbați când vine vorba de poziții de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele și de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse și de potențial de creștere economică“, se arată în motivația dezbaterii inițiate de Comisia Europeană.

Ținta UE este de a crește procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 și este una extrem de ambițioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanței Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană țărilor membre au funcționat parțial, fiecare țară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piața să se regleze.

Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei țări să își dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege și să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcționat recomandarea, va funcționa obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că țările care au impus cote au evoluat mult. Franța a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte țări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă și țări care au depășit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.

În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administrație din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au inițiat acțiuni legislative, fie au susținut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani și 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare față de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.

În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenție și de conștientizare a tuturor părților interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, și, ca o consecință a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franța, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, președinte al PWN România.

Conform unui studiu realizat de Deloitte România și PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET și la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deși studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea țintei de 40%, mai ales dacă ținem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administrație din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanții care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piața locală, au făcut și o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăți și să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reținerea în companii a talentelor, despre prezența femeilor în toate structurile organizațiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru pozițiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităților de carieră, dar și despre conștientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
Pentru că, așa cum a amintit și Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a crește numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislație strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare și cu sancțiuni grave“.