Cum ajung femeile în vârful companiilor de IT din lume. Povestea lui Carmen Sebe

“Industria IT prin natura sa este și mai săracă în femei decât altele. Nu pot să spun că România stă mai prost la capitolul femei în poziții de conducere decât alte țări. În Silicon Valley, de cele mai multe ori sunt singură la masă cu bărbați și la fel se întâmplă și în Anglia. Și totuși vorbim despre țări care sunt deschise și chiar preocupate de egalitate în câmpul muncii, care chiar au inițiative în această direcție“, spune Carmen Sebe, COO al Avangate, un furnizor de soluții și servicii pentru distribuția electronică de software înființat în urmă cu zece ani de antreprenorul Radu Georgescu.

De numele celui din urmă sunt legate numeroase businessuri și exituri aferente, precum RAV (antivirus vândut către Microsoft) și GeCad ePayment (vândut către grupul sud-african de media Naspers). Avangate a fost și ea vândută în toamna anului trecut către fondul de investiții din Silicon Valley Francisco Partners, motiv pentru care și sediul central al firmei este acum în cel mai puternic pol IT din lume. În spatele acestor tranzacții însă a stat și Carmen Sebe, care a făcut parte din echipa de negociere, dar care a avut și un plan bun.

Carmen Sebe povestește, amintindu-și de începutul carierei, că la scurt timp după primul job și-a dat seama că trebuie să se pregătească pentru o poziție de management. Ea precizează că nu toate femeile își propun astfel de ținte profesionale și că, în mare parte, interesul lor scăzut pentru un rol de manager a generat și deficitul de femei în poziții de conducere. Este drept că nici societatea nu le ajută să își dorească să ajungă în astfel de poziții, că fetelor nu li se spune că atunci când vor crește trebuie să ajungă să conducă Google sau Yahoo, ci că ar fi bine să învețe bine, să aibă un loc de muncă sigur și să își întemeieze o familie, iar oricât de corecte ar fi procesele de recrutare sau de promovare ale companiilor problema nu se rezolvă.

Astfel că, adaugă Carmen Sebe, femeile au două variante – fie renunță la ideea de carieră în top management pentru că nu pot performa dacă nu reușesc să „jongleze“ cu jobul de mamă și cu cel de soție, fie așteaptă până copiii cresc și devin independenți pentru a-și canaliza toată energia asupra rolului pe care și-l doresc. Angajatorii însă ar putea să promoveze mai mult ideea de co-management (compania este condusă jumătate din program de un manager, iar cealaltă jumătate revine celui de-al doilea).

Sunt studii care arată că jumătate dintre angajații din România nu cred că femeile sunt setate genetic să conducă o echipă sau o companie. Este o statistică ce oglindește perfect un clișeu vechi de când lumea – femeile se axează prea mult pe latura umană a angajaților, tind să spună „stop joc“ în situații limită și nici nu au un simț acut al rezultatelor, al banilor și al profitului. De partea cealaltă, bărbații sunt mai interesați de rezultate și mai puțin de modul cum ajung să facă bani și simt cu ușurință oportunitățile de business. Indiferent la ce colț al lumii ne uităm, piața muncii arată cam la fel.

Femeile lucrează în domenii precum comunicare, publicitate, resurse umane sau marketing, iar joburile mai tehnice sunt ocupate în cea mai mare parte de bărbați. La nivel de management, în industrii unde matematica și codarea fac legea, femeile par a fi o raritate. În Europa, spre exemplu, doar 30 din 1.000 de femei au absolvit facultăți cu profil IT și, ulterior, numai patru au ajuns să lucreze în domeniu, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană.

„Mi s-a întâmplat de cateva ori să fiu confundată cu «secretara șefului», iar la evenimente organizate în alte țări oamenii să presupună că eu mă ocup cu marketingul, doar ce altceva aș putea face fiind soția CEO-ului unei firme de software? Prin urmare, cred este o problemă de mentalitate și mulți oameni se grăbesc să-i încadreze pe ceilalți în stereotipuri“, povestește Simona Lăpușan, cofondator al producătorului local de aplicații online Zitec, o companie care în unsprezece ani de la înființare a ajuns la aproape 100 de angajați și la afaceri de peste 2 milioane de euro anul trecut. Simona Lăpușan amintește și de un alt stereotip: „În general, se crede că femeile nu investesc atât de mult în companie precum o fac bărbații, pentru că încă se pune mai mult accent pe timpul de lucru decât pe rezultate“.