Cum a reușit o romancă să pătrundă intr-o lume dominată de bărbați in care foarte puține femei au reușit să ajungă

Ana Sapungiu s-a născut în Giurgiu, dar a ajuns în Capitală încă de la vârsta de șase ani. În 2003, după absolvirea Facultății de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București, a decis să obțină un MBA la Universitatea Huron, din Londra.

Încă din timpul facultății a început să lucreze în industria vinului: mai întâi pentru diverse companii sau agenții din domeniul importului, pentru ca ulterior, în 2004, să devină responsabilă de gama de vinuri din portofoliul Oddbins, un lanț de magazine din Marea Britanie.

Topul dat publicității anual de către prestigioasa publicație de specialitate Drinks Retailing News o plasează anul acesta pe românca Ana Sapungiu pe locul 30 în ierarhia celor mai influente persoane din piața britanică a vinului.

Pentru a obține titlul, românca a trebuit să plătească peste 12.000 de lire sterline: 4.452 lire pe an pentru zilele de curs și cele de seminar, 1.944 de lire pentru examenul final și 1.356 lire sterline pentru lucrarea de disertație; în total, 12.204 lire sterline.
„Apoi, dacă nu treci de prima oară, trebuie să plătești încă o dată anul și examenul, adică să îl repeți, iar taxele sunt aceleași. Se mai adaugă banii de achiziții, de călătorii, de cărți și așa mai departe“, descrie ea costurile pe care le implică pregătirea pentru obținerea unui astfel de titlu.

Care sunt elementele de care ai nevoie pentru a reuși într-un astfel de domeniu? Pasiunea, talentul și încrederea în tine contează foarte mult, spune Ana Sapungiu. „Inovația nu vine doar din acumularea de cunoștințe. Cunoștințele sunt importante, le acumulezi toată viața, dar, doar cu ele, fără atributele amintite (pasiune, talent), nu reușești să împingi mai sus lucrurile și în niciun caz nu reușești să ai «semnătura» pe escalada către performanța profesională.”

Ana Sapungiu descrie decizia de a se ocupa de achiziții la un lanț de magazine ca fiind un moment-cheie al carierei.
„Nu sunt multe posturi de acest fel (buyer) în Marea Britanie și competiția este foarte mare. Gradul de responsabilitate pentru gama de vinuri a unui lanț cu unități în toată țara este foarte mare, dar este dublată de oportunitatea de a schimba puțin lucrurile, chiar de a influența tendințele din piață ceea ce, trebuie să recunosc, este foarte interesant și, în egală măsură, incitant, provocator.”

Un alt moment pe care nu îl poate trece cu vederea este cel în care s-a hotărât să obțină titlul de Master of Wine. A fost punctul de plecare pe un drum lung, pe care s-au cheltuit multe resurse personale, inclusiv financiare, explică ea. „Nu există nicio garanție că vei reuși să străbați acest drum, să ai succes. Cred că intră și un strop de noroc în ecuație.”

De aceste două momente se leagă, de altfel, și părțile dificile ale carierei sale. „Până la a putea spune «am reușit», am trecut prin stări în care apar întrebări, temeri sau în care se instalează epuizarea. Important este să nu uiți cine ești, de ce faci ceea ce faci și încotro vrei să te îndrepți.”
În ultimii ani, alegerea și consumul vinurilor au devenit activități tot mai documentate pentru români.
Potrivit unui studiu realizat de

CrameRomania.ro și ReVino.ro, factorii esențiali în alegerea unei etichete sunt: cramele producătoare (32%), soiurile de struguri (31%), culoarea vinului – alb, roze sau roșu (11%) – și momentul de consum (10%).

58% dintre români consumă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor dulci, care sunt preferate de doar 2% dintre respondenți. În același context, vinurile roșii ocupă primul loc fiind preferate de 57% dintre români, urmate de vinurile albe (28%), roze (13%) și pe ultimul loc de spumante (2%). Indiferent de sursă (cramele din România, cele din afară sau producție proprie), vinul este consumat de două-trei ori pe săptămână de către 45% dintre respondenți, iar cel îmbuteliat la sticlă este ales în peste 91% dintre situații.

În 60% dintre cazuri, documentarea înainte de achiziție constă în informațiile pe care clienții le găsesc la raft. Doar 14% dintre cumpărători caută pe internet informații înainte de a cumpăra un vin, iar 9% cer sfatul unui specialist. Prețul pe care un român îl plătește pentru o sticlă de vin este în 43% dintre cazuri cuprins între 26 și 50 lei, în 20% dintre cazuri între 16 și 25 lei, iar în proporție de 17% respondenții sunt dispuși să plătească între 51 și 70 lei. Cu privire la soi, Feteasca Neagră este preferată de 52% dintre români.

Referitor la sursele de achiziționare a vinului, 43% dintre români aleg cel mai des supermarketurile, datorită dezvoltării sortimentelor de băuturi și zonelor special amenajate pentru vinuri. Acestea sunt urmate în proporție de 36% de magazinele specializate. Aprovizionarea direct de la sursă, adică de la crama producătoare, este aleasă doar de 12% dintre români, iar online-ul reprezintă o opțiune doar pentru aproape 7% dintre aceștia.

Deoarece consumul educat de vinuri se construiește în timp prin acțiuni diverse, vizitele la crame în țară reprezintă o opțiune din ce în ce mai frecventă printre români. În plus, participarea la evenimente  dedicate vinului este pe lista tot mai multor consumatori, iar apetitul pentru educație în materie de vinuri a crescut.

Generalizările sunt periculoase, dar se poate observa o schimbare a tiparelor de consum, crede Ana Sapungiu. „Au succes din ce în ce mai mare vinurile mai «ușoare», mai puțin baricate. Vinurile «generice», fără origine exactă, încep să își piardă popularitatea, consumatorii arătându-se interesați din ce în ce mai mult de vinurile cu proveniență clară.”

Ce loc ocupă vinurile românești pe rafturile britanice?  „În Anglia, și nu numai, imaginea României nu este foarte bine definite. Istoricul prezenței vinurilor românești în lanțurile de magazine este unul al «raftului de jos». Acum au început să apară și vinuri de calitate, dar ele sunt puține și aria de răspândire este încă mică”, opinează ea. Partea bună a lucrurilor este că, nefiind formată o imagine clară, apare oportunitatea de a o lua, cumva, de la capăt. Cu știință, muncă, se pot obține rezultate bune.”