Cum a fost 2017 pentru statele din Europa. Anul care a marcat ascensiunea formațiunilor extremiste

Alegerile din Olanda au dat startul scrutinelor naționale ce s-au desfășurat în 2017 în câteva țări importante ale Uniunii Europene. Rezultatul acestora a fost foarte important, mai ales în contextul ascensiunii formațiunilor extremiste din UE. Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezența la urne a fost de 81%, cea mai mare în Olanda în ultimele trei decenii.

Astfel, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri în Parlamentul de 150 de membri, urmat de Mișcarea Creștin-Democrată (CDA, centru), care ar urma să aibă 21 de locuri, și de formațiunea populistă Partidul Libertății (PVV, extremă-dreapta), a lui Geert Wilders, care a obținut doar 20 de mandate.

În luna aprilie, în Franța a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Emmanuel Macron a reușit să capitalizeze simpatia francezilor, construind de la zero o nouă mișcare politică și profitând de eșecurile predecesorului său François Hollande și de scandalurile în care s-au îngropat contracandidații Francois Fillon și Marine Le Pen.

În cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale, Macron, candidatul organizației civice En Marche! (În Mișcare!, social-liberală), a obținut 23,75% din voturi, fiind urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53%. François Fillon, candidatul formațiunii Republicanii (LR, centru-dreapta) s-a clasat pe locul al treilea, cu 19,91% din voturi, fiind urmat de Jean-Luc Mélenchon, candidatul mișcării civice France Insoumise (Franța Nesupusă, extremă-stânga), cu 19,64%.

Astfel, bătălia pentru Palatul Elysée s-a dat între proeuropeanul Macron și Marine Le Pen, fostul lider a formațiunii de extremă-dreaptă Frontul Național, care a adoptat o poziție eurosceptică. De teama ca în funcția de președinte al Franței să ajungă un extremist, cetățenii francezi s-au mobilizat masiv la urne, iar 65% dintre aceștia i-au acordat votul lui Macron, care a devenit unul dintre cei mai tineri președinți din istoria Franței. De asemenea, tânărul președinte francez a promis să joace un rol important în reformarea Uniunii Europene.

Profitând de entuziasmul francezilor față de noul președinte, alianța electorală LREM-Modem (liberal-socială) a lui Macron a obținut majoritatea absolută în Adunarea Națională, câștigând 360 de mandate.Partidul Republican a obținut 113 locuri în Adunarea Națională, Partidul Socialist – 29 de locuri, Franța Nesupusă – 17 locuri, iar Frontul Național- 8 locuri.

În Germania, în luna septembrie au avut loc alegeri parlamentare în urma cărora s-a instalat o veritabilă criză politică din cauza incapacității partidelor parlamentare de a forma o coaliție guvernamentală. În cadrul scrutinului legislativ federal, partidul Angelei Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU, centru-dreapta), și filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creștin-Socială (CSU), s-au clasat pe primul loc în fiind creditate cu 32,5%. Pe locul doi s-a situat Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

Formațiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obținut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formațiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.

În urma rezultatului slab înregistrat la alegerile legislative din septembrie, CDU, partidul cancelarului Angela Merkel, a trebuit să inițieze negocieri pentru formarea unui guvern de coaliție cu două formațiuni mai mici, Partidul Democraților Liberi și Alianța ’90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga), însă discuțiile în vederea formării unei coaliții au eșuat. După o perioadă de incertitudine, SPD a anunțat că este deschis să formeze o nouă mare coaliție cu CDU, iar în prezent cele două formațiuni poartă negocieri în acest sens.

În Austria, alegerile parlamentare desfășurate în luna octombrie l-au făcut pe Sebastian Kurz cel mai tânăr șef de Guvern din lume. Formațiunea acestuia, Partidul Popular (OVP, centru-dreapta), s-a clasat pe primul loc în alegerile parlamentare, cu 31,5% dintre voturi. Pe locul doi s-au clasat social-democrații austrieci, care au obținut un scor de 27%. Partidul Libertății (FPO, extremă-dreaptă) a fost cooptat la guvernare de către Kurz, aspect ce a atras nemulțumirea unei părți a societății civile din Austria.

Sebastian Kurz a urcat rapid pe scara politică austriacă, intrând în guvern în 2013 ca ministru de Externe, la doar trei luni după ce fusese ales în Parlament. Kurz s-a poziționat ca un sceptic fervent al extinderii proiectului european și nu s-a temut să critice eșecul UE după ce Marea Britanie a votat în favoarea Brexit.

Anul 2017 s-a încheiat cu alegerile regionale din Catalonia, menite să pună capăt crizei politice din Spania. Pe data de 21 decembrie, milioane de catalani s-au prezentat la urne pentru a alege noul legislativ al regiunii. Formațiunile separatiste și-au menținut, la limită, majoritatea în Parlamentul din Catalonia, însă un partid unionist a obținut cele mai multe mandate, în urma scrutinului regional desfășurat joi, astfel că există temeri că perioada de incertitudine politică se va prelungi și în cursul anului viitor.