Cum a ajuns oficial Ucraina în pragul destrămării teritoriale

Dacă înainte și imediat după alegerile prezidențiale din mai din Ucraina, efortul diplomației ruse urmărea să-i convingă pe liderii noii puteri de la Kiev că soluția cea mai bună este federalizarea țării, iar în presa rusească separatiștii rusofoni din est erau denumiți “federaliști”, situația s-a schimbat pe măsură ce noul regim de la Kiev a refuzat negocierile cu separatiștii și a continuat acțiunile militare în Donețk și Luhansk, iar de partea cealaltă, separatiștii n-au renunțat la ideea de a-și impune prin forță controlul total asupra regiunilor respective. În presa rusească, separatiștii au început să fie numiți “forțe de autoapărare”, iar liderii lor au ieșit cu interviuri unde au afirmat că nu doresc autonomie, ci separare teritorială, cu crearea unui stat nou – faimoasa “Novorossia” la care în ultimele zile s-a referit pasager și liderul de la Kremlin.

În ultima săptămână, diplomația nemțească a părut că începe să producă surprize. Cancelarul german Angela Merkel a vizitat Kievul și i-a spus președintelui Petro Poroșenko că Ucraina este liberă să se integreze în Uniunea Eurasiatică, a subliniat că Germania vrea să aibă relații bune cu Rusia și a vorbit despre premisele unei detensionări a conflictului ruso-ucrainean, bazată inclusiv pe acceptul Kievului de a lua anumite măsuri de “descentralizare” a puterii în beneficiul etnicilor ruși. Evenimentul urma semnării de către firma germană RWE a contractului de vânzare a unei subsidiare de petrol și gaze, Dea, către compania rusească LetterOne, într-o tranzacție în valoare de 5,1 mld. euro.

A venit apoi reuniunea Belarus-Kazahstan-Rusia-Ucraina de la Minsk, la care au participat oficiali de la Bruxelles în frunte cu șefa diplomației UE, Catherine Ashton. Poroșenko s-a întâlnit în premieră cu liderul rus Vladimir Putin, după care a promis o “foaie de parcurs” către o încetare bilaterală a focului de către Kiev și separatiști. La rândul lui, Putin a afișat o atitudine conciliantă și a declarat că au fost încheiate “unele acorduri” cu liderul ucrainean. Ulterior, președintele Poroșenko a anunțat și că negocierile UE-Rusia-Ucraina pe tema plății gazelor rusești de către Kiev ar urma să se reia, după ce au eșuat în iunie, și că a convenit cu Angela Merkel să-și coordoneze demersurile la Consiliul European din 30 august.

După numai o zi însă, situația s-a deteriorat radical, odată cu extinderea bruscă a luptelor pe un nou front la sud de Donețk. Un lider al separatiștilor a recunoscut, în premieră, la o televiziune rusă de stat că între 3.000 și 4.000 de voluntari din Rusia, mulți dintre ei rezerviști sau militari activi aflați în concediu, luptă deja de mult de partea lor, în virtutea frăției slave exprimate ca în anii ’90 în conflictul din fosta Iugoslavie. Același lider a afirmat, iarăși în premieră, că scopul separatiștilor nu este federalizarea, ci desprinderea de Ucraina a teritoriilor cu populație rusofonă semnificativă.

Ambasadorul SUA la Kiev a acuzat imediat Rusia că a trimis în Ucraina trupe militare regulate și sisteme antiaeriene noi ca să combată armata guvernamentală, Departamentul de Stat al SUA a vorbit despre o “contraofensivă condusă de Rusia”, președintele Poroșenko despre o “invazie”, iar premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk a cerut convocarea Consiliului de Securitate al ONU, a cerut ajutorul militar al UE, a cerut înghețarea tuturor activelor rusești de către SUA, UE și G7 și a dat ca sigură intenția Moscovei de a întrerupe la iarnă livrările de gaze către Europa.

Toate acestea au loc cu câteva zile înainte de reuniunea NATO din Țara Galilor din 4 septembrie, de la care Polonia, țările baltice și România așteaptă unda verde pentru instituirea unei prezențe militare permanente a organizației pe teritoriile lor, spre a contracara amenințarea rusească. Marea Britanie susține ideea, pe care Germania, Franța, Italia și Spania au dezavuat-o.

Deocamdată, Europa a amânat o reacție la problema ucraineană: la Consiliul European de sâmbătă de la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acțiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancțiuni pe linia celor adoptate până acum (vizând sectorul energetic, bancar și de apărare). Soluția înarmării Ucrainei de către statele UE, susținută de președintele Traian Băsescu sau de președinta lituaniană Dalia Grybauskaite, a fost însă respinsă de cancelarul Angela Merkel, care a explicat că furnizarea de armament european către Kiev ar crea impresia falsă că există o soluție militară la conflictul din estul Ucrainei.