Cum a ajuns inegalitatea socială să omoare oameni la propriu. De ce omoară coronavirusul mai mulți oameni săraci și de ce bogații scapă de acest virus necruțător

Sistemul claselor britanice este, în cel mai rău caz, unul criminal, scrie The Guardian. Potrivit publicației britanice, bărbații care locuiesc în cele mai sărace comunități din Marea Britanie au, în medie, o speranță de viață mai scurtă cu 9,4 ani în comparație cu cei din cele mai bogate zone; pentru femei, diferența este de 7,4 ani. Iar pandemia de coronavirus este pe cale să se ciocnească cu acest motor al inegalității.

Cei mai bogați se refugiază în luxoasele avioane private pentru a pleca în străinătate, în schimb, tot ce le rămâne de făcut celorlalți este să se plângă că asigurarea sănătate privată pe care o au deja întâmpină probleme, din moment ce Serviciul Național de Sănătate este deja depășit.

Între timp, armata de muncitori din Marea Britanie nu are de unde să se ascundă, nici măcar nu pot fugi de serviciul care le pune sănătatea în pericol. Șoferii Uber, curierii și livratorii, cei angajați în serviciul de curățenie: toți au locuri de muncă cu salarii mici, dar adesea, și familii pe care trebuie să le hrănească.

Mulți vor simți că nu au de ales decât să continue să lucreze, în ciuda pericolului. În timp ce mulți angajați din clasa de mijloc se pot proteja singuri lucrând de acasă, rafturile din supermarketuri nu pot fi încărcate de la distanță și același lucru se aplică și la muncitorii din fabrici sau cei care fac curățenie.

Cei cu condiții de sănătate precară prezintă cel mai mare risc de a contacta coronavirusul și, din nou, impactul diferă în funcție de clasa socială. Cercetările anterioare realizate de British Heart Foundation au descoperit că cei din clasa muncitoare din nord-vestul Londrei au o rată a mortalității cauzată de bolile de inimă de peste trei ori mai mare decât Kensington și Chelsea.

CITITI ARTICOLUL INTEGRAL AICI