Cu ce au fost înlocuite fructele de la birou. Unele firme își „răsfață” acum angajații cu bonusuri de 1.000 de lei lunar dacă lucrează de acasă, iar ei pot face ce vor cu acești bani

Munca de acasă sau de la distanță va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racovițan, Tax Partner la KPMG România.

În acest context, companii din toată lumea, inclusiv din România, își adaptează schemele de beneficii extra-salariale acordate angajaților. Dacă anterior pandemiei, companiile  care „se băteau” pentru forța de muncă acordând beneficii precum baruri de prosecco (în cadrul unor firme de IT) sau fructe și cafea la birou, acum resursele financiare alocate acestor „răsfățuri” pot fi direcționate înspre angajații care lucrează de acasă.

„În ultima perioadă, tot mai multe organizații își pun problema acordării angajaților a unor sume în vederea achiziționării unor echipamente sau achitării unei părți din costul cu utilitățile sau chiria”, spune Mădălina Racovițan.

În Elveția, de pildă, în anumite condiții, angajatul poate solicita angajatorului o compensație pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activității de acasă. De asemenea, angajații au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfășoară de acasă și nu de la birou, explică Racovițan.

Tot în Elveția, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziția angajatului un spațiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiții, angajații își pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spațiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.

Cum stau lucrurile în România? Și pe piața locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 și în aceasta se menționează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informației și comunicațiilor și/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.

De asemenea, autoritățile au emis o Ordonanță de Urgență (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activității de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziționa bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgență cel puțin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racovițan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanțe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (in dezbatere publica pana pe 3 septembrie) pentru stabilirea modalității de acordare a sprijinului financiar și a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziționate conform ordonantei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare și ieșire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licențe aferente sistemelor de operare și aplicațiilor software).

Astfel, companiile care îndeplinesc conditiile din ordonanta 132 pot aplica pentru obtinerea sprijinului financiar de la stat, insa alte facilitati nu exista in mod expres. „În contextul in care munca la distanță va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să își revizuiască politicile de remunerare și să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajați și de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeste un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanta)”, punctează Mădălina Racovițan.

Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că și angajații își doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deși își doresc să păstreze și o parte din beneficiile anterioare.

„Din ce am observat noi în ultimele luni în situația de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajații își exprimă dorințele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar și din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajații au dorit și au reușit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau și înainte, a fost o perioadă în care își puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa și atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau mașină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaților care lucrează în companiile care au birourile închise și care solicită decontarea unor părți din costurile pe care le înregistrează în locul unde își desfășoară remote activitatea referitoare la utilități, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.

Chiar dacă nu există foarte multe companii din piață care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că și în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaților, într-o anumită limită, posibilitatea de a-și acoperi costurile pe care le au angajații carea lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaților, sumă de bani care se impozitează și se taxează cu toate contribuțiile și taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”

Potrivit ei, sumele sunt diferite și variază în funcție de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei și ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuții și impozit pe venit, care intră în costurile companiei”.

Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie și, ca atare, este ca atunci când primește un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu acești bani și compania nu îi solicită să își justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit acești bani.”

CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienților Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.