Croații își aleg președintele duminică și speră să iasă din criza economică

Secțiile de votare au fost deschise la ora 6.00 GMT (8.00, ora României). Primele rezultate sunt așteptate duminică seara.

Patru candidați luptă pentru cea mai înaltă funcție în stat, iar Josipovic, un jurist și compozitor de muzică clasică, ar urma să o înfrunte în turul doi, pe 11 ianuarie, pe candidata taberei conservatoare Kolinda Grabar Kitarovic, un fost ministru de Externe în perioada 2003-2008.

Potrivit ultimului sondaj, Josipovic, care candidează pentru al doilea mandat succesiv de cinci ani, este creditat cu 46,5% din voturi, iar rivala sa cu 34,9%.

Constituția croată oferă președintelui țării puteri limitate. El este comandantul suprem al forțelor armate și gestionează împreună cu Guvernul politica externă.

“El este onest, inteligent și capabil”, a declarat Mario Rozankovic, în vârstă de 30 de ani, precizând că vrea să voteze pentru președintele în exercițiu.

Într-o țară care se pregătește pentru sărbătorile de la sfârșitul anului, într-o campanie electorală ternă, principalii doi candidați au promis să acționeze pentru a redresa economia, în pofida faptului că aceste atribuții nu țin de funcția prezidențială.

Candidata Comunității Democratice Croate (HDZ, opoziție) Grabar Kitarovic, în vârstă de 46 de ani, l-a criticat pe rivalul ei pentru că a “eșuat” să determine Guvernul să implementeze reforme economice.

“Josipovic nu a spus de ce nu a recurs la atribuțiile prezidențiale pentru a urni lucrurile. El poartă responsabilitatea, împreună cu Guvernul, pentru situația” gravă în care se află țara, a declarat Kitarovic, o fostă ambasadoare în Statele Unite, numită în 2011 adjunctă a secretarului general al NATO, însărcinată cu informații publice.

“Voi vota pentru Kolinda. Ea este frumoasă și totodată inteligentă”, a declarat Ivan Janjic, un locuitor din Zagreb. “Ea a renunțat la un post foarte bun în străinătate pentru a-și servi țara”, a continuat acest funcționar în vârstă de 40 de ani.

– Criza economică continuă

Croația se află în recesiune din 2008, iar datoria publică reprezintă aproape 80% din PIB. Aderarea în 2013 la UE nu a ajutat țara să iasă din marasmul economic.

PIB-ul croat urmează să se contracte din nou în 2014, cu aproximativ 0,5%. Rata șomajului atinge 20%, iar un tânăr din doi nu are loc de muncă.

Josipovic, în vârstă de 57 de ani, este criticat pentru politica sa conciliantă, vizând să “încerce să rămână în termeni buni cu toată lumea”, ceea ce l-a adus, în opinia criticilor săi, în situația de a nu avea o opinie clară asupra subiectelor importante.

Însă, odată cu apropierea alegerilor, el s-a arătat mai ferm și chiar a criticat Guvernul de centru-stânga (SDP) pentru incapacitatea de a scoate țara din criza economică.

El a promis îmbunătățirea situației economice și “crearea unui loc de muncă pentru fiecare tânăr din țară”.

În pofida faptului că rămâne cel mai popular politician croat, imaginea sa este afectată de eșecul economic al Guvernului condus de către Zoran Milanovic.

Înainte de alegerile legislative de la sfârșitul lui 2015, acest scrutin reprezintă totodată un test în privința raportului de forțe dintre stânga-dreapta (la putere) și conservatori (în opoziție).

Coaliția aflată la putere este afectată de lunga criză economică, o situație de care conservatorii din HDZ intenționează să profite.

Ceilalți doi candidați la președinție sunt Milan Kujundzic, un naționalist, în vârstă de 57 de ani, și un tânăr activist din societatea civilă, Ivan Vilibor Sincic, în vârstă de 24 de ani, care a devenit foarte popular după ce s-a opus expluzării din apartamente a persoanelor îndatorate și incapabile să-și plătească creditele.