CRIZA IMIGRANȚILOR - Reuniune la Bruxelles pentru aplanarea diferendelor între europeni privind repartizarea refugiaților

Potrivit unor surse apropiate președinției luxemburgheze a UE, Cei 28 ar putea să se înțeleagă asupra unui text din care termenul “constrângător” – referitor la cote – să fie exclus.

Reuniunea miniștrilor de Interne este urmată – miercuri – de un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern.

Ungaria, o țară tranzitată de 225.000 de migranți de la începutul anului, și-a dotat luni poliția și armata cu noi puteri în cadrul unei “stări de criză cauzată de o imigrație masivă”.

Între aceste măsuri figurează posibilitatea ca armmata să recurgă la armament cu gloanțe de cauciuc sau puști cu plasă (Net Gun) împotriva imigranților care încearcă să pătrundă ilegal în țară.

“Frontierele ne sunt în pericol (…). Ungaria și întreaga Europă sunt în pericol”, s-a justificat liderul populist Viktor Orban, apreciind că întregul continent va fi “inundat” de migranți. “Ei nu ne bat la ușă, o forțează”, a spus el.

Aceste noi dispoziții au fost analizate cu îngrijorare de către ONG-ul Comitetul Helsinki, care a subliniat că ele vizează “refugiați care au fugit de război și terorism și care au fost deja supuși unor abuzuri din partea poliției și armatelor în țara lor”.

Profund divizate între Est și Vest, țările europene încearcă, în plus, săptămâna aceasta, să ajungă la acord asupra unui principiu de repartizare în vederea primirii refugiaților și să deblocheze un ajutor financiar pentru țările care se învecinează cu Siria și găzduiesc aproape patru milioane de sirieni.

Există puține speranțe că se va ajunge la un consens. În pofida unor declarații exagerate ale lui Orban, țările din Europa Centrală, reticente față de sistemul de cote cu caracter constrângător și față de repartizarea migranților în Europa, au dat asigurări că vor să se ajungă la un acord european asupra acestei probleme.

“Toți participanții la reuniune sunt foarte atașați de ideea de a se ajunge la o poziție comună”, a dat asigurări ministrul ceh de Externe Lubomir Zaoralek, la finalul unei întâlniri cu omologii săi polonez, ungur, slovac, leton și luxemburghez, la Praga. “Europa are nevoie de o acțiune colectivă” pentru a răspunde cât mai rapid unei “situații foarte grele”, a adăugat el.

Câtea mii de migranți au intrat luni în Ungaria, din Croația, după care au fost trimiși de către autorități la frontiera austriacă, pentru ca să-și continue de acolo periplul către Germania, după ce aproape 7.000 de persoane au ajuns în acest weekend în Bavaria.

“Sper să pot ajunge în curând în Germania, pentru că mi-am cheltuit toți banii”, a declarat Mohamed, un sirian originar din Damasc, la postul de frontieră croato-ungar Beremend. “Eu sper să-mi pot continua studiile în Germania, unde am un prieten care mi-a promis că mă va ajuta”, a adăugat tânărul, în vârstă de 23 de ani, înalt, care poartă ochelari de vedere și un sac în culori de camuflaj.

Președintele francez François Hollande a apreciat că “nicio țară” europeană “nu se poate exonera” de la o repartizare “a refugiaților care ține de deptul de azil”, în contextul în care UE s-a dovedit incapabilă să ajungă la o înțelegere asupra repartizării a 120.000 de refugiați și în care mii de migranți au venit în Europa anul acesta.

Polonia, ostilă oricărui sistem cu caracter constrângător, s-a declarat totuși pregătită să primească mai mulți refugiați decât prin cotele propuse, cu condiția ca UE să-și închidă mai bine frontierele externe și să stabilească “o listă de țări considerate sigure”. Adică un mod de a cere ca imigranții economici originari din mai multe țări din Balcani, ca Albania sau Kosovo, să poată să fie expulzați înapoi acasă.

– “Ultima șansă”

În afară de problema spionoasă a repartizării migranților, europenii ar urma să discute și despre alte măsuri de urgență în vederea stăpânirii crizei migrației.

Președintele Parlamentului European (PE) Martin Schultz și-a exprimat dorința ca “maximum de bani” să fie mobilizați pentru ajutorarea celor trei țări care găzduiesc aproape patru milioane de refugiați pe teritoriile lor, și anume Iordania, Turcia și Libanul.

Un semn al gravității acestei crize a migranților în Europa – care se adaugă tensiunilor din zona euro – este faptul că Schultz a anunțat “vizita istorică” a cuplului Merkel-Hollande la PE pe 7 octombrie.

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), Consiliul European de miercuri este, probabil, “ultima șansă a Europei să ajungă la un răspuns unit și corent” față de cea mai gravă criză umanitară cu care se confruntă din 1945 și până în prezent.

Ministrul olandez de Externe Bert Koenders a sosit luni la Beirut pentru a discuta despre criza refugiaților. El urmează să viziteze marți o tabără de refugiați sirieni din Valea Bekaa, în estul țării.

Luni, directorul Agenției europene de supravegherea frontierelor externe Frontex Fabrice Leggeri a insistat asupra necesității instaurării “de urgență” a unei politici europene de frontieră “omogene”, reclamând astfel UE o “susținere umană” mai importantă pentru supravegherea frontierelor.