CRIZA din Grecia: Cozi lungi la bănci, înainte ca Eurogrupul să analizeze o nouă propunere a Greciei

Miniștrii de Finanțe din zona euro urmează să analizeze miercuri ultima propunere a Greciei, la câteva ore după expirarea planului internațional de salvare a țării fără să se ajungă la un acord, întrerupând o finanțare considerată vitală și adâncind temeri cu privire la o eventuală ieșire din zona euro.

Prin incapacitatea de a rambursa aproximativ 1,6 miliarde de euro Fondului Monetar Internațional (FMI), Grecia a devenit prima țară dezvoltată care înregistrează arierate la plățile către Fond. Ultima țară aflată în această situație a fost Zimbabwe, în 2001.

Teleconferința miniștrilor de Finanțe din zona euro de miercuri urmează să aibă loc după ce miniștrii au anunțat marți seara târziu că nu se poate ajunge la un acord privind o prelungire a planului de salvare a Greciei înainte ca aceasta să expire la miezul nopții de marți spre miercuri.

“Ar fi o nebunie să extindem programul”, a declarat marți seara ministrul olandez al Finanțelor Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului. “Deci acest lucru nu poate avea loc și nu va avea loc”, a spus el.

Liderii greci au prezentat un posibil al treilea plan de salvare, în contextul în care se confruntă cu consecințele închiderii, săptămâna aceasta, a băncilor și bursei.

Cozi lungi s-au format după ce Guvernul a ordonat deschiderea a 1.000 de sucursale, în întreaga țară, miercuri, pentru a ajuta pensionarii fără carduri bancare să încaseze din cecuri de pensii o sumă maximă de 120 de euro. Bătrânii au fost afectați deosebit de puternic, în contextul în care până marți după-amiaza erau neplătite zeci de mii de pensii.

Expirarea planului internațional de salvare a avut loc după un weekend tensionat, în timpul căruia premierul Alexis Tsipras a anunțat că va supune unui referendum, duminică, o propunere a creditorilor internaționali ai Greciei și i-a îndemnat pe greci să o respingă, votând “nu”.

Anunțul a sporit temerile că țara ar putea ieși curând din zona euro, iar grecii s-au grăbit să retragă bani din bănci, determinând Guvernul să închidă băncile, luni, și să impună restricții asupra tranzacțiilor bancare pentru o perioadă de cel puțin o săptămână. Grecii pot retrage în prezent de la bancomat maximum 60 de euro pe zi și nu pot trimite bani în străinătate sau efectua plăți internaționale fără o autorizare specială.

Însă vicepremierul Yannis Dragasakis a sugerat marți seara, în mod surprinzător, că Guvernul ar putea să fie deschis unei anulări a referendumului, afirmând că este vorba despre o decizie politică.

Guvernul a decis referendumul, a declarat el pentru televiziunea de stat, “și poate lua o decizie și cu privire la altceva”. Însă era neclar cum ar fi posibilă anularea referendumului, după ce a fost aprobat deja de către Parlament.

Datoria suverană a Greciei, a cărei economie se află pe marginea prăpastiei, a fost retrogradată se două ori în două zile. Agenția Fitch a introdus-o marți în categoria speculativă, cu doar o treaptă deasupra nivelului în care consideră inevitabil un default.

Agenția a anunțat că eșecul negocierilor “a crescut semnificativ riscul ca Grecia să nu-și poată onora obligațiile privind datoria în lunile următoare, inclusiv obligațiunile deținute de sectorul privat”.

Fitch a anunțat că de-acum consideră “probabil” un default al datoriei private.

Pe piețele internaționale, acțiunile au crescut ușor, miercuri, în Japonia și la Hong Kong, în contextul în care investitorii urmăresc următorul pas după ce Grecia a intrat în întârziere în privința plăților către FMI.

“Piețele internaționale par că au găsit un nivel la care să aștepte să vadă care sunt următoarele evoluții în criza datoriei Greciei. Eșecul Greciei de a efectua plăți la termen către FMI pare că a fost deplin anticipată de piețe. Cu excepția unor situații necunoscute, următorul eveniment critic pentru piețe va fi rezultatul referendumului de duminică”, este de părere Ric Spooner, analist de piață-șef la CMC Markets.

Criza financiară greacă a atins un stadiu critic după ce Guvernul de extremă stânga, ales în ianuarie în baza promisiunii de a pune capăt măsurilor de austeritate pe care dă vina pentru o recesiune economică acută, nu a reușit să se pună de acord asupra unui pachet de tăieri a cheltuielilor și unor reforme cerute de către creditori în schimbul accesului la restul de 7,2 miliarde de euro din planul de salvare.

Speranțele ajungerii la un acord au crescut după ce partea greacă a anunțat că a prezentat o nouă propunere, marți după-amiaza, iar cei 19 miniștri de Finanțe din zona euro au organizat o teleconferință pentru a o discuta.

Însă aceste speranțe au fost spulberate rapid.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că respinge orice noi negocieri cu Grecia înainte de referendumul de duminică privind acceptatea sau nu a solicitărilor creditorilor cu privire la reformarea bugetului.

“Până când nu are loc referendumul planificat nu vom negocia nimic nou”, a declarat Merkel, citată de DPA.

Ultima ofertă a Greciei implică o propunere vizând recurgerea la fondurile de salvare ale Europei – așa-numitul Mecanism European de Stabilitate (MES), un fond creat după adoptarea programelor de salvare a Greciei cu scopul de a ajuta state aflate în dificultate.

Biroul lui Tsipras a anunțat că propunerea vizează “acoperirrea completă a nevoilor de finanțare (ale Greciei) simultan cu restructurarea datoriei sale”, fără să ofere alte detalii.

Dijsselbloem a declarat că miniștrii Finanțelor vor “studia această cerere” și că vor organiza altă teleconferință miercuri.

Vicepremierul grec Dragasakis a apreciat că noua propunere “micșorează diferențele și mai mult”.

“Facem un efort suplimentar”, a spus el. “Sunt șase puncte în care poate fi făcut acest efort. Nu vreau să intru în detalii. Dar include probleme referitoare la pensii și muncă”, a adăugat el.

Oficiali europeni și partide elene de opoziție au afirmat categoric că un vot “nu” duminică va însemna ca Grecia să părăsească zona euro și, posibil, UE.

Guvernul afirmă că este vorba doar despre “alarmism” și că o respingere a solicitărilor creditorilor va însemna doar că țara se va plasa într-o poziție mai bună de negociere.

Peste 10.000 de persoane din tabăra “da” s-au adunat la Atena, în fața sediului Parlamentului, în pofida unei furtuni, și au scandat “Europa! Europa!”.

“Nu știu dacă vom obține un acord. Dar trebuie să facem presiuni asupra lor să fie rezonabili”, a declarat Sofia Matthaiou, din Atena. “Creditorii trebuie să-și revizuiască și ei poziția”, a adăugat ea.

Mitingul a avut loc la o zi după ce mii susținători ai Guvernului, din tabăra “nu”, au participat la o demonstrație similară.