Creditarea privată totală a prins viteză în 2019, avansând cu circa 8%, iar românii s-au orientat și spre credite cu dobânzi fixe. Creditele noi pentru populație au urcat în 2019 la maximul

Ritmul de creștere al creditării private totale s-a mai revigorat în 2019, iar românii au continuat să se orienteze și spre credite cu dobânzi fixe. După primele 11 luni, creditarea privată înregistra o creștere medie de 7,7%, până la un sold de aproape 270 mld. lei, peste avansul din aceeași perioadă a anului 2018.

Creditul privat total a început anul 2019 cu o creștere anuală sur­prinzătoare de 8,4%, pentru ca la finalul lunii fe­bruarie ritmul anual să încetinească ușor, la 8%, iar în martie să coboare până la 7,7%, pas de creștere care s-a men­ținut și în aprilie și mai. Ulterior, viteza creditării s-a mai temperat, co­borând în luna iunie la 7,1%.

După primele 9 luni din 2019, creditarea creștea cu un ritm mediu de 7,7%, iar după 10 luni creșterea medie a creditului privat a fost de aproape 7,8%, peste ritmul din aceeași perioadă din 2018, de circa 6,5%. Creditarea în lei a crescut în 10 luni din 2019 cu 10,7%, iar avansul creditelor în valută a fost de 2,4%.

Luna noiembrie a adus o temperare a creșterii creditării private, la 7,2%, față de aceeași lună din 2018, soldul total ajungând la 268 mld lei. Ascensiunea a fost susținută de avansul de 9,7% al împrumuturilor în lei, în timp ce creditele în valută cresc domol, cu  2,4%, conform celor mai recente date ale BNR. După primele 11 luni, creditarea privată înregistra o creștere medie de 7,7%.

Românii au continuat în 2019 să se orienteze și spre credite cu dobânzi fixe. Ponderea creditelor noi cu dobânzi fixe a depășit 25% în cazul împrumuturilor ipotecare și s-a îndreptat spre 80% la creditele de consum, potrivit BNR. Românii au început din a doua parte a anului 2017 să se orienteze mai mult către creditele cu dobândă fixă și au continuat și în 2018 și în 2019.

Din 2019, BNR a limitat gradul de îndatorare al populației, după modelul aplicat înainte de 2007, când România nu era în Uniunea Europeană. Practic, încă de la începutul anului au început să se aplice noile reguli privind restricționarea creditării populației prin limitarea gradului de îndatorare în cazul creditelor de consum și ipotecare, după ce decizia a fost adoptată de Consiliul de Administrație al BNR în toamna anului 2018.

BNR a limitat gradul de îndatorare al populației la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât și pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiții.

În urma aplicării acestei limitării, gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă. Astfel, gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, în scădere cu 9 puncte procentuale față de situația din 2018, potrivit BNR.

Comparativ cu anul precedent, proporția creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45% a scăzut de la 49% la 13% în perioada martie-septembrie 2019.

Creditele pentru populație în lei au fost în ultimii ani motorul principal al creditării, situație care a continuat și după limitarea gradului de îndatorare.

Creditul nou-acordat populației s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creșterea fiind susținută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (Ă17%), conform datelor BNR.

Deși împrumuturile ipotecare standard au cres­cut cu 12% în pe­rioa­da analizată, această evo­luție a fost contra­balan­sată de dinamica segmen­tului Prima casă, care a scă­zut cu 34% în con­textul stra­tegiei guver­na­men­tale de re­ducere trep­tată a plafo­nului anual de garanții alocate acestui program.