COVER STORY BM 2019: Povestea românului de 25 de ani care a devenit unul dintre cei mai influenți tineri sub 30 de ani din Europa

„Vă rog să luați foaia de hârtie pe care o aveți în față și să construiți un avion de hârtie care să zboare atât de tare încât să ajungă pe scenă. Vreau să văd cine dintre dumneavoastră este cel mai bun la asta.” Așa și-a început discursul Cornel Amariei, în fața a 600 de oameni de afaceri, directori de companii, antreprenori, consultanți și avocați prezenți la o conferință organizată la începutul acestei luni de compania de audit și consultanță KPMG.

După un exercițiu care a durat 2-3 minute, Amariei a concluzionat: „După design, am văzut că unii dintre dvs. au experiență în asta. Dar cel puțin doi dintre dvs. și-au dat seama că, pentru a ajunge pe scenă, avionul nu trebuie să arate ca un avion de hârtie normal și ați ales cea mai bună soluție pentru această situație”, a continuat el. Acesta a fost un exercițiu simplu de creativitate și de inovație, iar pentru a avea cele mai bune rezultate în contextul dat, era necesară o gândire „outside the box”, a subliniat el.

Cornel Amariei are 25 de ani și s-a născut în București, într-o familie în care ambii părinți sufereau de handicap locomotor. Prin urmare, având un cămin diferit de cel tradițional, a crescut într-un mediu în care nu s-a putut bucura de toate activitățile obișnuite ale unui copil, cum ar fi, de exemplu, să joace fotbal cu tatăl său.

„Când ești mic, ești foarte curios, iar când părinții tăi sunt diferiți, te întrebi de ce. Această curiozitate a avut un impact foarte mare asupra mea. Și mult mai târziu mi-am dat seama că, de fapt, curiozitatea este tot ceea ce ai nevoie pentru a ajunge la diversitate, de la diversitate la curiozitate și de la curiozitate la inovație.”

Este un om curios și îi place să creeze lucruri cu impact. Ține minte cum, de mic, părinții săi plecau la 7 dimineața și se întoarceau la 11 noaptea, zi de zi, inclusiv în weekend, ca să aibă grijă de el și de sora sa. „Poate de acolo îmi vine ambiția, știu că viața înseamnă să lucrezi și că lucrul îți aduce scop. (…) Dacă m-aș descrie pe scurt, aș zice despre mine că sunt o persoană creativă sau o persoană foarte curioasă, iar acest lucru s-a întâmplat de la o vârstă fragedă. Ca majoritatea copiilor din anii ’90, au început să îmi placă calculatoarele. Am învățat programare când aveam 7 ani și apoi am vrut să învăț mai mult, am învățat electronică și în final, când le combini, ajungi să faci robotică. Și robotica mă pasionează și astăzi.” De mic a început să construiască diverși roboți care aveau fie rol de divertisment, fie rol util.

A creat primul robot la 15 ani

Astfel, Cornel Amariei a construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supraviețuitori. Robotul era foarte mic, wireless, putea fi controlat cu un laptop, avea o cameră care arăta, în condiții de zi și de noapte, ce se întâmpla în zona în care era trimis și avea senzori de gaze pentru a detecta eventualele scurgeri. Robotul a fost testat, însă niciodată nu a putut fi testat în mediul pentru care a fost conceput.

„Eram în clasa a IX-a și am decis să mă mut la internat. Internatul avea o regulă simplă: băieții stăteau la etajul 3 și fetele la etajul 1 și sub nicio formă nu le era permis băieților să meargă la etajul fetelor sau invers. Dar nu era nicio interdicție pentru roboți. Așa că, într-o seară, cu câțiva prieteni, am luat robotul și l-am pus în fața internatului fetelor, am mers înapoi în cameră, am deschis laptopul și cu 40 de colegi în spate am explorat internatul fetelor. Și așa am început să lucrez în domeniul roboticii.” A construit ulterior diverși roboți, iar atunci când era în clasa a X-a a înființat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București (ICHB), o instituție privată de învățământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internațional.

„Îmi amintesc că am pus postere în toată școala și îmi invitam colegii să vină în prima zi de lansare a clubului. Era 11 dimineața și nu a venit nimeni, pentru că era pauză. Ulterior, la 11:05, erau 150 de oameni în sală și așa a arătat prima zi din viața primului și celui mai mare club de robotică din România de la acel moment.”

În anul 2010, numărul de competiții de robotică la nivelul liceelor era foarte redus, astfel că echipa clubului de robotică ale cărui baze le-a pus Cornel Amariei intra în competiții cu echipele de robotică din universități. Prin urmare, în următorii trei ani, echipa de 50 de membri a clubului a participat la competiții în peste 20 de țări. „Acest club de robotică a adus peste 100 de medalii României în urma competițiilor la care participau echipe din universități, chiar și doctoranzi. A fost ceva extraordinar pentru noi, pentru că am fost capabili să avem un impact de la o vârstă fragedă.”

A creat primul club de robotică din licee și a primit ofertă de job la 16 ani

Experiența clubului de robotică l-a ajutat pe tânărul inventator să învețe să lucreze cu oamenii, să identifice mai bine provocările și totodată i-a oferit primul loc de muncă. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele. „A fost un proiect foarte premiat, noi am lucrat la prototip, l-am construit și acum este în faza de comercializare. Este un produs care va schimba foarte mult industria aeronautică. Aveam 16 ani și îmi amintesc că, la angajare, am primit o scrisoare despre fondul de pensie, iar acest lucru îți dă cu adevărat o perspectivă asupra vieții.”

În prezent, Cornel Amariei este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice și software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilității.

„Inovația contează, iar tehnologia este un catalizator pentru inovație”

Cornel Amariei a spus că, de altfel, roboții reprezintă una dintre tehnologiile sale preferate, însă, din păcate, există temeri în ceea ce privește înlocuirea oamenilor cu roboți. În urmă cu aproximativ 250 de ani, spune el, oamenii erau cei care mutau, de exemplu, o cutie dintr-o parte în alta, dacă era necesar, iar ulterior unii și-au dat seama că pot construi o mașinărie care să facă același lucru, pentru ca oamenii care făceau de obicei asta să poată face altceva. „Timpul a trecut, iar lucrurile au devenit și mai creative. Da, avem o mașinărie care ia cutiile dintr-o parte și le mută în altă parte, dar odată ce finalizăm această operațiune, când nu mai avem cutii care să fie mutate, mașinăria nu mai are niciun scop. Și așa am început să automatizăm din ce în ce mai mult și am creat brațe robotice care pot să facă asta și la final, când nu mai avem nevoie să facă asta, le putem reprograma să facă altceva.” Lucrurile au avansat din ce în ce mai mult și în prezent, în fabrici de exemplu, totul este automatizat, iar angajații se ocupă doar de sarcinile mai complexe.

Recent însă, tehnologia a avansat și a apărut așa-numitul robotic process automation – RPA, noua sintagmă despre care vom auzi din ce în ce mai mult, spune el. Oamenii pierd câteva luni pe an efectuând sarcini repetitive care pot fi automatizate, iar tehnologia RPA va ajuta în acest sens. Cu ajutorul tehnologiei, un simplu angajat care are drept sarcini luarea informațiilor dintr-o parte și transferul acestora în altă parte poate să automatizeze singur aceste procese.

„Devenim din ce în ce mai buni la asta. Și, pentru prima dată, roboții nu mai sunt considerați brațe robotice care mută cutii, ci sunt sunt asistenți virtuali care pot să te ajute în viața de zi cu zi. Și sunt atât de multe exemple despre ce poate fi făcut cu ajutorul lor. Spre exemplu, facturile din departamentul financiar: toți primim facturi, sunt o mulțime, toate arată diferit și trebuie să procesezi informația de pe ele și să o pui după standardele tale. Și de regulă oamenii fac asta. RPA, noii roboți pe care îi poți programa singur, pot face lucrurile aceste lucruri. Este incredibil, pentru că dintr-o dată poți face mult mai multe lucruri.”

De-a lungul timpului, sectoarele cel mai afectate de impactul tehnologiei au fost producția, mobilitatea, comunicarea, lumea medicală și IT-ul. Tehnologia RPA permite automatizarea inclusiv a sarcinilor făcute de oamenii care lucrează la calculator. „Va fi o schimbare majoră în modul de lucru al umanității.”

Vor dispărea sarcinile repetitive și din birouri

Tehnologia RPA poate elimina sarcinile repetitive, se termină niciodată și care mereu se vor multiplica. De altfel, studiile americane au demonstrat că, în funcție de ceea ce face o persoană sau de cantitatea de informații noi pe care le primește, creierul uman percepe diferit trecerea timpului.

„Atunci când ești copil, totul este nou, așa că timpul este perceput de creier ca având o durată mai mare. Odată ce crești, faci din ce în ce mai multe lucruri și cu cât unele lucruri sunt din ce în ce mai comune pentru tine, cu atât ți se pare că timpul trece mai repede. Dar odată ce un robot preia sarcinile repetitive, brusc pare că se extinde durata vieții din nou. În final, angajatul va avea un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională, pentru că fiecare va avea propriul robot pe care îl va programa ca să preia sarcinile repetitive.”
O a doua tehnologie menționată de Amariei este reprezentată de aplicațiile de tip period trackers, care monitorizează ciclul menstrual al femeilor și care reprezintă o tehnologie din ce în ce mai frecvent folosită. „Există o astfel de aplicație care are o abordare complet diferită a tehnologiei și care se numește Clue.

Fondatorii acestei aplicații voiau de fapt să realizeze o cercetare foarte amplă în ceea ce privește sănătatea femeilor, însă nu aveau informații suficiente. Așa că au adunat informațiile prin această aplicație. Clue ia toate aceste informații, le codifică, le anonimizează și le trimite către o bază de date centralizată pentru a completa cea mai mare bază de date din lume cu informații despre starea de sănătate a femeilor. Așa că, de fiecare dată când o femeie folosește aplicația, de fapt ajută știința să înțeleagă mai bine sistemul reproductiv al femeii și să găsească tratamente mai bune.” Una dintre concluziile acestui studiu amplu a fost aceea că, în acea perioadă a lunii, cel mai frecvent întâlnit simptom al femeilor – pentru mai mult de 50% din cazuri – este reprezentat de starea de oboseală.

O a treia tehnologie despre care a vorbit Amariei este reprezentată de ochelarii .lumen, pe care i-a creat pentru persoanele nevăzătoare, având în vedere că, la nivel global, există 40 de milioane de persoane cu o astfel de dizabilitate.
„Când am aflat că 40 de milioane de oameni nu pot să vadă, am început să ne gândim ce putem face pentru ei. Așa că am inventat .lumen, o pereche de ochelari pentru persoane nevăzătoare, care au senzori tridimensionali ce transmit impulsuri pe frunte cu informații legate de dimensiunea, distanța și rapiditatea cu care se mișcă obiectul din fața persoanei. Am testat un prototip și rezultatele au fost uimitoare, am văzut oameni nevăzători capabili să prindă o minge de volei pentru prima dată.” Ochelarii .lumen vor mai fi testați în perioada iunie-iulie și, dacă testele vor avea succes, anul viitor produsul va ieși pe piață.

Creați semnificație, nu vă gândiți la bani

Cele mai simple soluții sunt și cele mai bine, iar cine vrea să creeze ceva trebuie să gândească diferit de ceilalți, spune Cornel Amariei. „Trebuie să vă gândiți să creați semnificație, nu bani. Dacă începi ceva cu scopul de a face bani, fie vei eșua, fie vei reuși într-o oarecare măsură. Dar dacă ai scopul de a crea semnificație, vor veni și banii. Când am creat .lumen și am început să căutăm finanțare, am făcut un plan financiar și am constatat că putem fi o piață de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificație, când rezolvi o problemă, vor veni și banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.”

Întrebat la ce crede el că sunt buni românii atunci când vine vorba de inovație, Cornel Amariei spune că regimul prin care a trecut România i-a făcut pe români foarte creativi, pentru că în lipsa multor lucruri, românii – ca și alți locuitori din statele Europei de Est – au învățat să creeze lucrurile necesare. „Creativitatea duce la inovație și deci putem spune că românii sunt inovativi. Din păcate, nu am avut ocazia să creștem un pedigree de business, nu a fost încă timp pentru asta. Și deși știm să creăm lucruri, nu știm să înțelegem o piață, să vindem, să scalăm și să facem business. În 2-3 generații sper să învățăm și aceste lucruri și să prindem din urmă Vestul.” În opinia lui, România nu este încă pe harta inovației, însă dacă inițiativele pe care le aude – și în care este implicat – vor funcționa, atunci România va deveni mai mult decât o țară cu un cost optim al forței de muncă.

Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcțiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistența handicapurilor umane, unde se află și .lumen, iar ultimul este încă în discuție. Poate să fie ori construcții, ori educație și creație. Sau poate vor fi toate cele patru direcții. O să vedem”. 

Cum arată o zi din viața lui Cornel Amariei:
Este greu să găsesc o zi obișnuită. Un vers al trupei Compact mi se potrivește: „Zi de zi, hoinăresc fără popas”. Totuși, mă trezesc în jur de oră 9, însă unde mă trezesc variază și de la o zi la alta.
Călătoresc mult, nu am avut de luni de zile o săptămână întreagă într-un singur loc. În fața monitoarelor stau cam 12 ore pe zi și cel mai productiv sunt începând cu orele 17:00. Lucrez cam până la ora 1 noaptea zilnic. În weekend lucrez mai puțin, încep pe la 4 – 6 PM și până la 1 AM. 
Am redus drastic întâlnirile, sunt inutile în mare parte din timp. Sper să reușesc sub 10% din timp să stau în ele. Cât despre pasiuni, acolo este cel mai important pentru mine. Întotdeauna încerc ceva nou. Cred în diversitate și o aplic pe mine. Cânt la multiple instrumente, călătoresc, sunt fotograf, înot, mă scufund, pilotez. Ultimul lucru nou pe care l-am făcut a fost să învăț arhitectură și să mă apuc de design de clădiri. 

Carte de vizită Cornel Amariei, 25 de ani
August 2016 – prezent: head of innovation, Continental Automotive
Octombrie 2015 – august 2016: senior research & development engineer, Continental Automotive
Ianuarie 2014 – prezent: fondator și inventator, Lumen (Bremen, Germania)
Iulie 2011 – mai 2015: research and development engineer, MB Technology LTD
Autor, „Arduino Development Cookbook“
Jacobs University Bremen, Electrical Engineering and Computer Science
International Computer High School of Bucharest (ICHB) – founder & teacher – ICHB Robotics Club
A fost desemnat unul dintre cei mai influenți 10 oameni sub 30 de ani din Europa de Forbes SUA