Costurile eșecurilor de la bacalaureat. Încă o generație pierdută?

Română: 8,25. Biologie: 5,95. Matematică: 2,25. Și astfel vara lui Iulian, un absolvent de liceu în vârstă de 18 ani, s-a transformat în cea mai urâtă din cele pe care și le amintește. Profilul său – tehnician în instalații electrice – l-a făcut să nu dea importanță prea mare matematicii, iar subiectele de la examenul din vară l-au făcut să predea foaia albă. Planul său de a ajunge în București pentru a-și găsi chirie și a se înscrie la o facultate privată s-a oprit odată cu afișarea rezultatelor, care au surprins atât părinții, cât și profesorii, dar mai ales pe Iulian.

Când liceanul își stabilește propriile valori

“Generațiile de acum care nu promovează la examenul de bacalaureat plătesc prețul democrației greșit înțelese atât de ei, dar poate și de părinții lor. Democrație și libertate înseamnă o foarte mare responsabilitate, nu nepăsare sau lene”, spune Iuliana Stan, director general al Human Synergistics România, adăugând că tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescuți într-o “libertate” complet greșit înțeleasă în primul rând de părinții lor. Iuliana Stan spune că tinerii nu au atât de multă nevoie de libertate pe cât au nevoie de repere solide, iar dacă în urmă cu trei ani toți vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creează percepția că ar fi o responsabilitate. Marian Staș, coordonator al programului educațional “Liderii Mileniului Trei”, a întocmit o analiză SWOT a actualei generații de absolvenți, pe baza relaționării cu mii de elevi, iar concluzia ne trimite la ideea că factorii S, O, T luați împreună reprezintă doar 20% din trăsăturile unui astfel de elev, în timp ce W (slăbiciunile) ar reprezenta tot o cincime.

Dintre punctele slabe, Staș observă că tânărul de 18-19 ani care nu a reușit să obțină nota de trecere la examenul de bacalaureat prezintă următoarele trăsături dominante: este “subțire”, adică nu știe foarte multă carte de niciun fel specific; este “șmecher”, deci crede că poate fenta sau “face din vorbe” pe oricine și e tentat mai degrabă să copieze și să chiulească; este slab – nu are rezistență la efort și stres, cedează ușor; este agresiv în mod gratuit – maschează infantil slăbiciuni de fond de caracter prin limbaj și atitudine provocatoare, care ar putea intimida interlocutorii; îi e frică de provocări reale și de aceea cedează repede; îi e frică să ia decizii și să-și asume consecințele deciziilor – “de aici, corolarul pervers <ceilalți sunt de vină pentru insuccesul meu: profii, materiile, școala nu ne lasă să copiem>”. Staș face trimitere la faptul că rezultatele de la bac sunt doar vârful unui aisberg mult mai profund pe care îl numește “deficit acut de inteligență emoțională”, pe lângă bagajul subțire de cunoștințe generale și de specialitate: acești tineri au un grad redus de autocunoaștere, autocontrol real, capacitatea lor de automotivare este ca și inexistentă; de aceea, ei empatizează greu sau deloc cu cei din jur, fiind preocupați să se gestioneze pe ei înșiși; în consecință, nici abilitățile sociale reale nu sunt foarte fericit puse în valoare.

“E clar că tinerii de astăzi sunt foarte ancorați în realitatea mondenă a zilelor noastre, cu o preocupare deloc substanțială pentru tot ce înseamnă demers academic sau proces de învățare așa cum e definit în mod tradițional”, adaugă Mădălina Bălan, managing partner al HART HR Consulting. “Hedonism” și “comerț” sunt cuvintele prin care ea îi definește, date fiind dorința de a se distra, de a experimenta emoții, orientarea către varietate și plăcere, pe de-o parte, și dorința de succes financiar, de cealaltă parte.