Coșmarul bijutierilor din România: "Clasa politică vrea să arate că ia de la bogați ca să dea la săraci"
Într-o industrie globală estimată la circa 70 de miliarde de dolari, piața autohtonă a bijuteriilor de aur este aproape invizibilă. Noile măsuri de accizare a produselor de lux iau din strălucirea afacerilor și așa prăfuite de efectele crizei.
“A fost o mișcare demagogică prin care clasa politică a vrut să arate că ia de la bogați ca să dea la săraci”, este părerea lui Alessandro Amato, italianul care deține în România magazinele Cellini, Swarovski, Gucci și Paul & Shark, în ce privește măsura guvernului de a introduce acciza pe lux ca metodă de a contrabalansa reducerea TVA la pâine. Sodo Migliori, compania care administrează mărcile Cellini, Swarovski și Gucci, cu o cifră de afaceri estimată la 21 de milioane de euro, este una dintre cele mai mari care vor fi afectate de măsura de accizare a produselor de lux, care prevede ca pentru bijuteriile din aur să se plătească o taxă de un euro/gram la aurul de 14 K și de doi euro/gram la aurul care depășește această valoare. Excepție de la această regulă fac verighetele. Astfel, un gram de aur tranzacționat la bursa din Londra costă circa 40 de dolari, dar pe rafturile retailerilor autohtoni ajunge să își dubleze valoarea. Între lingoul de aur și colierul cumpărătoarelor intervin costurile de prelucrare, valoarea impusă de brand, taxa pe valoare adăugată și noua acciză pe lux.
Cumulat cu celelalte produse catalogate ca fiind de lux de către Ministerul Finanțelor Publice, taxa ar aduce statului circa un milion de euro, potrivit reprezentanților pieței, sumă care nu compensează gaura de 25 de milioane de euro rezultată din reducerea TVA la pâine, argumentul dat în scrisoarea de intenție către FMI. „A fost o soluție care a venit peste noapte și care nu a făcut decât să copieze vechiul sistem de accize, care este aplicat și în Republica Moldova„, spune Amato. El adaugă că România este singura piață din Uniunea Europeană unde sunt aplicate accize pe bijuteriile de lux. Acestea au mai existat până în 2010, dar au fost eliminate pentru a evita declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României și aplicarea unor sancțiuni. Italianul este implicat în prezent în procedurile birocratice care țin de introducerea acestei taxe, pe care le numește „hârțogărie inutilă”.

„Este un chin. Pentru a face importul de bijuterii trebuie să plătim acciza în avans, iar aceasta nu mai depinde doar de Ministerul Finanțelor, ci și de Direcția Generală a Vămilor. Au apărut deja probleme referitoare la socoteli, documentație, personal la ghișeu care nu are timp pentru noi și care întârzie acordarea autorizației.„ Procedura despre care vorbește Amato este explicată de Daniela Zar, tax senior manager în cadrul ZRP Tax: comercianții de bijuterii au obligația de a se înregistra ca plătitori de accize la autoritatea competentă, o acțiune destul de anevoioasă. În plus, retailerii au obligația de a plăti accizele înainte de a vinde produsele, fapt ce va afecta în mod negativ situația lichidităților firmelor.
„Legea se aplică teoretic de la 1 septembrie, dar timp de o lună nu am putut reînnoi stocurile din cauza aprobărilor pe care trebuia să le primim de la autorități, acestea nefiind pregătite pentru introducerea taxei„, descrie și Andreea Ioniță Loukas, director general la Micri Gold, primul boutique de bijuterii de lux deschis pe piața locală, cu afaceri estimate la circa 2 milioane de euro.