Corupție, favorizarea infractorului sau mutilare. Problemele penale ale medicilor români: de la Naum Ciomu la Mihai Lucan

De-a lungul anilor, au existat o serie de medici care au avut probleme penale, care au fost acuzați de luare de mită, de malpraxis sau chiar de constituire de grup infracțional organizat. Aceștia ar fi realizat, potrivit procurorilor, averi semnificative din mită sau din fraudarea sistemului.

Unul dintre medicii anchetați de procurori este Șerban Brădișteanu, care a fost șef de secție de chirurgie cardiovasculară la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București.

În anul 2014, medicul Șerban Brădișteanu, a fost, însă, achitat de către Tribunalul București, într-un dosar de corupție ce viza dotarea spitalelor-penitenciar.

Șerban Brădișteanu a fost acuzat de procurorii anticorupție că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari și o alta, în mai multe tranșe, de trei milioane și jumătate de euro, toți banii fiind dați de o firmă austriaco-elvețiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădișteanu ar fi facilitat companiei câștigarea unei licitații pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfășurată în anii 2001-2002.

Însă, un an mai târziu, medicul a fost condamnat definitiv de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind favorizarea lui Adrian Năstase. După ce, în 2012, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru folisirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, a încercat să se sinucidă, fiind dus ulterior la Spitalul de Urgență Floreasca.

„În condițiile în care Adrian Năstase și-a provocat leziuni prin împușcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București și, cu această ocazie, inculpatul Brădișteanu Șerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, notau procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii precizau, la acea vreme, că medicul Șerban Brădișteanu și-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară și și-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secției pe care o conducea, deși diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secție, iar primele intervenții medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secție.

„În continuare, deși nu a făcut nicio mențiune cu privire la necesitatea unei intervenții chirurgicale cardiovasculare în fișa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădișteanu Șerban Alexandru și-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice și a transmis că persoana condamnată are și alte afecțiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, mai arătau procurorii.

De asemenea, medicul Brădișteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanților Direcției Generale de Poliție a Municipiului București dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

Un alt medic adus în fața magistraților este Naum Ciomu, care a fost condamnat pentru mutilarea unui pacient.

Medicul Naum Ciomu a fost deferit justiției în octombrie 2004, pentru că a lăsat infirm un pacient, doctorul fiind acuzat de vătămare corporală gravă din culpă. În 13 iulie 2004, în timpul unei intervenții, din greșeală, chirurgul urolog Ciomu i-a tăiat unui tânăr penisul, în timp ce îi opera canalul urinar din partea inferioară, apoi i-a fragmentat organul genital în mai multe bucăți. La acea vreme, doctorul a invocat faptul că în momentul intervenției chirurgicale a avut un accident vascular.

Două săptămâni mai târziu, Consiliul Național al Colegiului Medicilor a decis ca doctorului Ciomu să-i fie retrasă definitiv autorizația de liberă practică. După doi ani de proces, Judecătoria Sectorului 5 l-a condamnat pe Ciomu la un an de închisoare cu suspendare și a decis ca acesta să nu mai poată profesa ca medic primar chirurg urolog. De asemenea, acesta a fost obligat să îi plătească pacientului daune în valoare de 500.000 de euro. Mai târziu, în 2009, Tribunalul București a decis ca Naum Ciomu să poată profesa medicina, însă nu chirurgia.

La fel de celebru a devenit și medicul Răzvan Trancă, ce a fost acuzat de o pacientă, minoră, de viol și tentativă de omor.

În anul 2007, medicul Răzvan Trancă a fost acuzat de viol și tentativă de omor de către Andreea Mocanu, o pacientă în vârstă de 17 ani, care a căzut de la etajul 6 al blocului unde locuia doctorul. Colegiul Medicilor din România i-a interzis acestuia exercitarea profesiei medicale pe o perioadă de un an, începând cu luna noiembrie 2007. Totodată, medicului i s-a impus, ca o condiție pentru reînceperea activității profesionale, realizarea unei evaluări de către comisia de specialitate a Colegiului Medicilor.

În 2011, medicul Trancă a fost condamnat definitiv de către instanța supremă, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă de omor calificat, el fiind obligat să îi plătească Andreei Mocanu 50.000 de lei daune morale. Răzvan Trancă a fost achitat de acuzația de viol.

Alt medic cu dosar penal este Gheorghe Burnei, care a activat în cadrul Spitalului Clinic de Urgențe de Copii „Marie Curie”.

Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinți în contracte de donații, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecțiuni inexistente în realitate, el și familia sa primind chiar și deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.

Anchetatorii au găsit în biroul medicului de la spitalul „Marie Curie” sumele de 13.343 de lei, 5.015 de euro și 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiți de la părinții copiilor operați, drept mită. Anchetatorii susțin că la dosar există numeroase declarații de martori, înregistrări ambientale, dar și înscrisuri care ar proba infracțiunile în cazul medicului. Aceștia descriu „modul de operare” și vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorși de la operații pentru a crea presiune, iar astfel părinții să plătească.

„Pentru a-i determina pe părinții pacienților să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervențiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenție chirurgicală. Se prezintă părinților, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienți că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervențiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obținerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinților ideea că pentru aceste ”beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinților o altă situație decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situație care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale”, se arăta în actele procurorilor.

Medicul Gheorghe Burnei i-ar fi convins pe părinți de dificultatea obținerii protezelor și le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, „amenințându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează”. Asta în condițiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obținute gratuit de spital. Astfel, susține Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obținut beneficii de la patronul respectivei firme.

De asemenea, Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienții copii, fără consimțământul aparținătorilor, țesut osos și ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu.

„Cu ocazia percheziției acestea au fost descoperite în condiții total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spațiu comun. Alături de aceste țesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date țesuturi astfel prelevate și păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alți copii, cele descoperite la percheziție urmând a avea o destinație similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul și inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de țesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal și sigur pentru starea de sănătate a pacienților. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenției Naționale de Transplant”, spun procurorii. În prezent, se așteaptă începerea procesului său, instanța dispunând, ca măsură preventivă față de medicul Burnei, interdicția ca acesta să profeseze într-un spital de stat.

Medicul Mihai Lucan din Cluj este un caz ajuns recent în atenția publică, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat.

DIICOT a informat că dosarul are ca obiect efectuarea de cercetări față de membrii unui grup infracțional organizat constituit de către suspecții Mihai Lucan, Valerian Lucan și Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajați ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însușirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL. Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca ar fi fost prejudiciat cu 5.169.406,91 lei.

Potrivit anchetatorilor, ar fi fost folosite resursele financiare, materiale și umane ale Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca în beneficiul clinicii aparținând SC LUKMED SRL, a medicului Lucan. Mai mult, pacienții operați în clinica privată ar fi avut cheltuieli de internare în ICUTR mult reduse față de tarifele de spitalizare stabilite anual de Institut. Conform DIICOT, în perioada 2007-2009, un număr de 159 de pacienți au făcut obiectul unor proceduri medicale care au fost efectuate în cadrul SC LUKMED SRL cu ajutorul unei aparaturi medicale aparținând Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, transferată fără titlu din incinta acestei instituții în cea a SC LUKMED SRL, în condițiile în care sumele necesare achiziționării kit-urilor necesare utilizării acestuia au fost achitate de către Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, iar pacienților le-au fost percepută sume consistente de bani, cuprinse între 3.000 și 6.700 euro/intervenție.

Denunțătorul medicului, deputatul USR Emanuel Ungureanu, a făcut recent declarații la sediul DIICOT, precizând că întreaga activitate a lui Lucan a fost sprijinită de nume mari din spațiul public.

„A fost ajutat de Emil Boc. Nu făcea Lukmed fără domnul Boc, care a fost operat și la stat și la privat. (…) Credeți că există vreo chitanță în acest sens? Boc l-a numit consilier personal pe doctorul Lucan. Văzând ce personaj malefic este Lucan, mă întreb ce l-a învățat pe domnul Boc. Am făcut o sesizare să fie anchetat domnul Boc, domnul Funar. (…) Florian Bodog, împreună cu funcționari de la Casă, au desemnat ca la un control, funcționarii de la Casa de Asigurări au fost cazați la un hotel de 5 stele din Cluj. Controlul a devenit foarte moale. Domnul Bodog a intervenit ca aceia să stea la hotelul de 5 stele. Florian Bodog are relații vechi cu medicul Lucan, are legături printr-o relație de naș”, a spus Emanuel Ungureanu.