Construcția magistralei de metrou din Timișoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri și leagă centrul de aeroport

Construcția unei magistrale de metroul în Timișoara, cel mai mare oraș din vestul țării, ar putea începe în 2015 și ar urma să lege centrul orașului de aeroport, conform autorităților locale.

Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul orașului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanțare nefiind încă cunoscută, relatează Timiș Online.

„Asta e soluția – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, și cu această ocazie sigur că se va realiza și o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale orașului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate și se va putea face repede și la prețuri convenabile așa ceva. Sunt acele utilaje cârtiță care străpung munții, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est și se va termina la Aeroportul Internațional Timișoara. Aeroportul din Timișoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puțin față de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air și 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri și veniturile aeroportuare, în condițiile în care Timișoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

Metroul din Timișoara ar putea avea cinci stații: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul orașului Timișoara. Acesta spune că soluția mutării transportului urban în subteran este singura soluție viabilă pentru oraș.

„Municipiul Timișoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situația creează mari disfuncții, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări și două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluții pentru rezolvarea problemei transportului în Timișoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara orașului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timișoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcțională, dar și din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluția optimă” pentru transport pentru Timișoara, conform gândul.

Județul Timiș, cel mai mare județ al României din punctul de ve­de­re al suprafeței, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganți precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în județul Timiș au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 și aproape 200.000 de anga­jați, arată datele de la Registrul Co­mer­țu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din județ, Timi­șul se află pe po­ziția a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­rești, Ilfov și Argeș. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) și cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din județul Timiș, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar șomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­țiilor de la In­spec­ția Muncii, INS și Agen­ția Na­țio­nală pen­tru Ocuparea For­ței de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­șului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populației), situație care este mult mai bună decât în restul țării, unde ra­ta populației care lucrează este de 21%.