Confuzia se accentuează. Ping-pong cu amânarea ratelor românilor între bănci și Ministerul Finanțelor. Bancherii recomandă evitarea unor măsuri „universale“ de amânare a ratelor. Ministe

♦ Comunitatea bancară solicită echilibru și rațiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar.

Persoanele fizice și companiile care au cre­dite la bănci și se gândesc să-și amâne ratele pen­tru că au dificultăți din cauza crizei corona­vi­rus sunt tot mai confuze, în condițiile în care ordo­nanța de urgență aprobată săp­tă­mâ­na tre­cută de guvern a revenit ieri în discuția gu­ver­nului, pentru corectarea unor erori, în timp ce bancherii au reacționat ieri, cu întârziere, afirmând că nu susțin ordo­nan­ța, care vine cu măsuri „universale“ de amânare a ratelor.

Poiectul de ordonanță privind amânarea ratelor, care a fost aprobat săptămâna trecută de guvern, a fost ulterior retras de la publicarea în Monitorul Oficial, fiind discutat din nou ieri în ședința de guvern.

Ministrul finanțelor Florin Cîțu a anun­țat că în ședința de guvern vor fi aduse îm­bu­nătățiri la forma aprobată a ordonanței. „Ordonanța care amână plata ratelor româ­ni­lor până la 9 luni (!!!) nu este retrasă! Câteva ob­servații ale MFP care clarificau mai multe discuții apărute în spațiul public au fost omise din varianta trimisă spre pu­blicare. Astăzi (ieri – n.red.) în ședința de gu­vern de la ora 17:00 corectăm această eroa­re. Varianta cu toate observațiile incluse se va publica după ședința de guvern“, a scris ministrul finanțelor pe pagina de Facebook.

În aceste condiții intră în prelungiri și aprobarea normelor metodologice pentru ordonanță, care ar putea să aducă mai multe clarificări, acestea urmând să fie aprobate de guvern cel mai probabil joi.

Guvernul a decis ieri că termenul până la care poate fi cerută amânarea ratelor se mărește la 45 de zile, de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, iar premierul Ludovic Orban a spus că modificările aduse ordonanței prevăd ca în cazul creditelor ipotecare să nu se mai recurgă la capitalizare, potrivit Mediafax. Totodată, dacă cei care au res­tanțe la credite, au posibilitatea să le plă­tească până la momentul depunerii cererii.

Pe de altă parte, în cele din urmă au reacționat ieri, cu întârziere, și asociațiile bancherilor, avertizând că nu susțin o ordonanță de urgență a guvernului pentru amânarea generalizată a plății ratelor, ci adoptarea unor soluții individuale de către fiecare bancă, pentru clienții afectați de pandemia de coronavirus care vor păsuire la plata ratelor, pentru a nu fi afectată lichiditatea sistemului bancar.

„Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizații care reprezintă toate in­sti­tuțiile bancare active pe piața româneas­că, consideră că abordarea individuală a cazu­rilor clienților, persoane fizice și juridice, afectați de pandemia de COVID-19 repre­zintă cea mai corectă și eficientă abordare pentru soluționarea reală a dificultăților financiare ale clienților, fără afectarea lichidității sistemului bancar“, au transmis ieri cele două asociații.

Bancherii susțin că economia are nevoie de soluții individualizate pentru clienții băncilor și recomandă evitarea de moratorii generalizate din partea autorităților, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri „universale“, de amânare a ratelor chiar și până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidității sistemului bancar și care nu soluționează pe fond diversitatea de situații cu care se confruntă clienții.

„Impunerea de soluții generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populația, companiile și în niciun caz revenirea economică viitoare. Comunitatea bancară solicită echilibru și rațiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să nu rămânem fără tracțiune în activitatea de creditare și mai ales, să nu fie afectate lichiditatea și capitalizarea băncilor, care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat.“

Amânarea ratelor nu înseamnă anularea ratelor, ci plata lor ulterioară, și presupune costuri suplimentare, având în vedere că dobânzile amânate ar urma să se capitalizeze la soldul creditului, iar ratele dobânzilor ar putea să crească în perspectivă, după expirarea păsuirii.

În proiectul de ordonanță privind amânarea ratelor la credite se menționează că dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată „se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare“. Capitalul astfel majorat se plătește eșalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

În condițiile în care s-ar capitaliza în soldul creditului, dobânzile acumulate pe perioada suspendării ratelor devin principal din acel moment și apare efectul de „dobândă la dobândă“.

Bancherii au venit până acum cu soluții individuale și au decis să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanțare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni.

Recent, BNR a anunțat că a flexibilizat cadrul prudențial pentru bănci și instituțiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza coronavirus, nu trebuie asociată unei noțiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituția bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante și băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.