Comuna cu 3.000 de suflete în care s-au investit sute de milioane de euro: "În 2008 nu știam cu ce se mănâncă, dar acum știm cum să negociem cu ei"

“NU-MI FACEȚI POZE! NU FACEȚI POZE CĂ VĂ FAC ȘI EU POZĂ ȘI VĂ DAU LA ZIAR!„, îmi strigă un sătean poposit la un bar așezat chiar în fața primăriei renovate din Casimcea. În spatele lui se zăreau niște case mai puțin îngrijite, rufe întinse la uscat și o turbină eoliană care veghea.

„Primii care au venit au sosit în 2008 și au fost cei de la Martifer (grup portughez – n. red.) care au montat un stâlp de măsurare a vântului. Nici nu știam la momentul respectiv cu ce se mănâncă, dar acum știm cum să negociem cu ei”, spune Gheorghe Țilincă, primarul din Casimcea. În 2008, nu doar primarul comunei era un străin față de energia eoliană, ci toată România nici măcar nu bănuia de potențialul ascuns în vânt. În 2009, de exemplu, în România nu funcționau decât 14 MW montați în parcuri eoliene, 7 turbine dacă se ia o capacitate de 2 MW pentru fiecare unitate. Azi sunt 2.100 MW care fac bani din vânt, adică mai bine de 1.000 de turbine, dacă se păstrează capacitatea de 2 MW.

Printre cei care au venit în Casimcea să-și pună banii în astfel de investiții se numără italienii de la Enel și mai recent austriecii de la Verbund, o companie cu afaceri de peste 3 miliarde de euro, care a anunțat că a terminat de montat 43 de turbine, circa 100 MW, în urma unor investiții de circa 170 de milioane de euro.

CUM AM MONTAT 100 MW CU 43 DE TURBINE. Turbinele sunt aduse din Germania și sunt produse de Enercon, spune Daniel Găescu, directorul de operare al Alpha Wind, compania care a dezvoltat proiectul din Casimcea, care acum este controlată de Verbund.

„Până la finalul anului viitor vor mai fi montate 11 turbine de 2,3 MW și 34 de turbine cu o capacitate de 3 MW. În total proiectul va avea 225 MW și va costa 380 de milioane de euro„, mai spune reprezentantul Alpha Wind.Bani mulți, dar până la urmă ce rămâne în locurile unde poposesc acești uriași?

„Verbund a investit cam 100.000 de euro pentru un cabinet, pentru un parc de copii, pentru grădiniță, costume pentru serbări. Cei de la Enel sunt mai chitroși. Au dat cam 20.000 de euro. Au cumpărat bocanci pentru ansamblul de dansuri, de Crăciun dau cadouri„, spune primarul comunei. Dincolo de aceste sume mai vin banii din autorizații și din negocierile proprii duse de autoritățile locale cu investitorii și cu echipele lor de avocați.

„Urmează să se mai facă niște proiecte pe raza comunei noastre. Electricom va monta zece turbine, în total 20 MW în circa două luni de zile. Noi le-am dat terenul, iar ei în schimb ne asigură energia pentru iluminatul public și pentru instituțiile publice gratuit. Max Boegl mai ridică 33 de turbine, în total 99 MW. Noi pentru fiecare turbină montată am stabilit cu investitorii să primim 600 de euro pe an”, mai spune Țilincă.

Primarul precizează că bugetul comunei a crescut simțitor de când au venit „vânătorii de vânt„, banii fiind repartizați în funcție de nevoi. „În 2011 energia eoliană a contribuit cu 22 de miliarde de lei vechi (2,2 mil. lei, circa 520.000 de euro), iar anul trecut au venit 24 de miliarde de lei vechi (2,4 milioane de lei, circa 540.000 de euro). Noi în total am avut anul trecut un buget de 65 de miliarde de lei. Pentru anul acesta ne-am bugetat să încasăm din eoliene 32 de miliarde de lei, dar până acum nu am luat decât 8″, explică finanțele comunei Gheorghe Țilincă.

Banii s-au dus pe drumuri, pe înnoirea primăriei și, bineînțeles, pe o biserică nouă. „Cu banii încasați am pietruit drumurile din Războieni în 2012, am aranjat clădirea primăriei și am dat pentru biserică.@