Complicata geopolitică a tehnologiei. Schimbările cu două tăișuri aduse de dezvoltarea tehnologiei

Oamenii mai vorbesc încă despre geopolitica petrolului, dar acum trebuie să vorbim despre geopolitica tehnologiei. Cuvintele aparțin lui Craig Mundie, fost director pentru cercetare la Microsoft, care a exprimat recent acest punct de vedere la Ambrosetti Forum, organizat săptămânile trecute lângă lacul italian Garda. Geopolitica petrolului înseamnă alianțe politice complexe legate de „jocurile de șah ale companiilor“ care au rolul să capteze o parte din exploatările de petrol și gaze. Prin contrast, geopolitica tehnologiei are legătură cu toate sferele vieții publice și private.

Tot la Ambrosetti Forum, Vivek Wadhwa, de la Universitatea Stanford, a enumerat provocările cu care lumea se confruntă astăzi: înlocuirea angajaților cu roboți, intrarea companiilor tehnologice în industria sănătății înarmate cu toate detaliile legate de bunăstarea clienților, dezvoltarea energiei solare și eoliene, care concurează sursele tradiționale de energie, și pericolul mortal reprezentat de Wi-Fi pentru companiile de telecomunicații.

Iar lista nu se încheie aici. Mai sunt automobilele autonome, internetul lucrurilor, prin care locuințele vor deveni inteligente și vor putea fi controlate din afară, chiar și din străinătate. Sistemele de educație vor deveni tot mai detașate de instituții precum școlile și colegiile, care vor fi înlocuite de inovații cum sunt învățământul la distanță oferit de superprofesori. Divertismentul va fi tot mai mult disponibil instant și personalizat, la domiciliu sau în mișcare. Există totodată și partea întunecată a internetului: traficul de droguri, pedofilia și vânzările de arme protejate de codurile ultraputernice. Alte provocări sunt terorismul organizat între continente și războaiele cibernetice prin care sunt sustrase idei și planuri și prin care sunt sparte sistemele informatice ale unor țări.

O LUME CARE VINE PESTE NOI.

Toată această lume vine peste noi. Valurile de imigranți care vin în Europa din Orientul Mijlociu și Africa se organizează prin intermediul rețelelor de socializare. Automobilele Uber pot fi comandate prin intermediul smartphone-urilor în numeroase orașe. Camerele cu chirie oferite prin serviciul Airbnb înlocuiesc hotelurile. Ziarele și cărțile au ajuns să fie citite de pe tablete.
Multe dintre aceste evoluții ne fac mai puternici. Învățarea prin intermediul cursurilor online înseamnă că toată lumea poate să se întoarcă la școală. Serviciile de transport oferite prin aplicația Uber și camerele oferite pentru cazare prin Airbnb înseamnă că resurse neutilizate sunt scoase la suprafață. Serviciile sunt oferite unor oameni care înainte nu și le permiteau, iar în același timp apar oportunități de câștiguri suplimentare pentru persoane care înainte nu aveau astfel de șanse. Antreprenorii și organizațiile de caritate care caută finanțare pot intra pe site-uri specializate în atragerea de fonduri de la persoane particulare, să caute împrumuturi de la persoane fizice sau prin platforme de investiții.

Totuși, toate aceste schimbări au două tăișuri. Matthew Taylor, director general al Royal Society of Arts în Londra, consideră că dorința de autonomie, de flexibilitate și de împlinire reprezintă o mare parte din schimbări, dar admite că o parte dintre persoanele care desfășoară activități independente nu și-au dorit acest lucru, iar veniturile lor sunt scăzute.

Cum ar putea fi convins un șofer de taxi autorizat de virtuțile serviciului Uber? Taximetriștii au protestat deja în numeroase orașe și au convins autoritățile din Paris să interzică serviciul UberPop, care folosește șoferi fără licențe. Situația este asemănătoare și în cazul serviciilor de cazare disponibile prin intermediul Airbnb.

Nu există niciun dubiu că ne îndreptăm către o mare ruptură (Great Disruption – n.r.), consideră John Lloyd, cercetător și cofondator al Reuters Institute for the Study of Journalism la University of Oxford.  Deja au fost scrise trei cărți cu acest titlu, de către specialistul american în științe politice Francis Fukuyama, australianul ecologist Paul Gilding și jurnalistul de business Adrian Woolridge. „Nu există nicio îndoială că cea mai afectată va fi clasa de mijloc, care se va confrunta cu un nivel tot mai ridicat de incertitudini“, explică John Lloyd. În ultimele două decenii au fost create locuri de muncă, multe dintre acestea în sectorul serviciilor, care sunt atât nesigure, cât și lipsite de satisfacție și fără beneficii pentru societate. Exemple pot fi posturile în relații publice, lobby și telemarketing. Mai mult, aceste slujbe sunt deseori epuizante și nu asigură un trai decent, în special pentru cei care trăiesc în orașe costisitoare precum New York, Londra sau Paris.
„S-a dus vremea carierelor de o viață“, explică analiștii Nick Hanauer și David Rolf. Slujbele de o viață și securitatea economică oferite de acestea au fost înlocuite de o economie nouă, care transformă angajații full-time în contractori, vânzători și muncitori temporari.

Cei doi își imaginează o tânără de 20 de ani numită Zoe, care este recepționeră la un hotel numai 29 de ore pe săptămână, timpul maxim pentru care poate fi angajat un muncitor fără să aibă dreptul la beneficii care ar costa angajatorul. Zoe își mai ia o slujbă de grădinărit prin site-ul TaskRabbit, lucrează în rețeaua Uber, își închiriază apartamentul prin Airbnb cînd stă cu părinții și, dacă mai are timp, face și alte munci temporare. Nu pleacă niciodată în vacanță, nu are întâlniri, nu își permite să își cumpere o casă, să meargă la colegiu sau să economisească. Scenariul poate părea extrem, dar nu imposibil și indică o tendință care se accelerează, spune Lloyd. Munca, asigurarea existenței, importanței și demnității acesteia vor fi cea mai mare problemă a unei economii. Geopolitica tehnologiei poate fi modelată prin inversarea declinului clasei de mijloc, a tendinței de îmbogățire a unui număr restrâns de indivizi și de creștere a insecurității pentru marea masă a indivizilor.