CNA atenționează Antenele, B1, Realitatea, RomâniaTV că nu prezintă știrile în limbaj mimico-gestual

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a analizat, în ședința de marți, o adresă primită de la Asociația Națională a Surzilor din România, care a solicitat intervenția Consiliului cu privire la respectarea de către televiziuni a legislației audiovizualului în privința asigurării accesului la știri a persoanelor cu deficiențe de auz.

În privința televiziunilor centrale, CNA a constatat că doar șase respectă prevederile legislației audiovizualului în acest sens, respectiv TVR 1, TVR 2, Digi 24, Kanal D, Pro TV și Prima TV.

În schimb, Antena 1, Antena 3, B1 TV, Realitatea TV și România TV nu interpretează încă în limbajul mimico-gestual și prin titrare sincron cel puțin 30 de minute din programele de știri, pentru a ajuta persoanele cu deficiențe de auz să aibă acces la informații de actualitate.

Astfel, CNA a decis să transmită acestor cinci televiziuni câte o scrisoare de atenționare prin care să le solicite să respecte legislația audiovizualului. “Să dăm o atenționare la posturile care nu respectă, ca, în maxim o lună de zile, să intre în legalitate (…) Să avem o formă de presiune asupra lor, ca să se alinieze la prevederile legale”, a spus vicepreședintele CNA, Răsvan Popescu, cel care a propus transmiterea acestor scrisori de atenționare.

Decizia a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți la ședința de marți (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu și Radu Călin Cristea).

Pe de altă parte, CNA nu a luat nicio decizie în cazul Național TV, care nu difuzează programe de știri cu o durată zilnică de peste 30 de minute, astfel încât nu se încadrează în prevederile legale privind interpretarea în limbajul mimico-gestual, după cum a explicat reprezentanta televiziunii, Nicoleta Popa, în ședința de marți a Consiliului.

Totodată, CNA nu a luat pentru moment nicio decizie în cazul televiziunilor din teritoriu. În acest caz, Consiliul a monitorizat 186 de televiziuni, dintre care 71 respectă prevederile legale în privința limbajului mimico-gestual, potrivit informațiilor prezentate în ședința de marți.

Potrivit Legii audiovizualului, “persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, în funcție de posibilitățile tehnologice”.

“În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficiențe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire națională: a) vor interpreta în limbajul mimico-gestual și prin titrare sincron în timpul unei durate programate de cel puțin 30 de minute din programele de știri, de analize și dezbatere pe teme politice și/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; b) vor interpreta în limbajul mimico-gestual și prin titrare sincron programele de importanță majoră în întregime ori rezumatele acestora”.

Totodată, serviciile de programe de televiziune cu acoperire locală trebuie să asigure accesul la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficiențe auditive.

Membrul CNA Lorand Turos a spus în ședința de marți că aceste prevederi au fost incluse în Legea audiovizualului, printr-o modificare a acesteia făcută “pe genunchi”.

“Eu sunt total înpotriva acestor lucruri, pentru că se impune o obligație către radiodifuzori, fără ca statul să compenseze ceva”, a spus Lorand Turos, precizând că în România nici nu există suficient de mulți interpreți autorizați în acest sens. “Nu are cine să facă această traducere și nu există resurse pentru aceste lucruri. Dacă cineva impune obligația, să asigure conform Directivei Europene și resursele. Acest lucru s-a făcut pe ultima sută de metri, mă refer la modificarea legii pe genunchi. Trebuia o tranziție de câțiva ani”, a spus Lorand Turos.

Răsvan Popescu a explicat că, pentru respectarea legii în acest sens, “există și varianta subtitrării”. De asemenea, Popescu a spus că scrisorile de atenționare transmise în acest caz de CNA nu reprezintă sancțiuni, ci doar o modalitate prin care CNA poate să înceapă să împingă lucrurile înainte.

“La nivel național, există 91 de specialiști în așa ceva (interpretarea în limbajul mimico-gestual, n.r.)”, a spus membrul CNA Radu Herjeu.

Pe de altă parte, Răsvan Popescu a spus că CNA ar putea să facă o scrisoare prin care să informeze Comisiile de Cultură ale Parlamentului privind problemele pe care le implică implementarea acestei prevederi legale. CNA nu a luat, însă, marți o decizie în acest sens.