CNA: 20 de televiziuni cu difuzare terestră au cerut alt tip de licențe pentru a nu se închide

Aceste informații au fost prezentate, miercuri, într-o dezbatere organizată la sediul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), pe marginea prevederilor Deciziei CNA privind acordarea, modificarea, prelungirea valabilității și cedarea licențelor audiovizuale.

La această întâlnire au participat, alături de Răsvan Popescu, vicepreședintele CNA, și patru membri ai Consiliului (Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Monica Gubernat și Valentin Jucan), reprezentanții mai multor televiziuni și societăți care au operațiuni TV în România: Antena TV Group, Antena 3, Prima TV, RCS&RDS, Digi 24, Pro TV, TV Etalon, NTV, Columna TV, Tadiții TV, Wyl TV, Vâlcea TV, AS TV, Etno TV, Taraf TV, România TV, RTT Brașov, SRTv, Telekom, Național TV, Kanal D, Columna TV. La întâlnire a participat și un fost membru al CNA, Ioan Onisei.

La începutul discuțiilor, Răsvan Popescu a spus că CNA dorește să modifice Decizia numărul 277 din 2013, modificată si completată prin Decizia CNA nr. 614/2013. Decizia 277 privește procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilității și de cedare a licenței și a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepția celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum și condițiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea și preluarea de programe ale altor radiodifuzori.

De asemenea, Răsvan Popescu a spus că CNA dorește să vadă și care sunt perspectivele televiziunilor în legătură cu tranziția de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, având în vedere că pe 17 iunie, în România, va înceta emisia analogică TV.

“Noi am avizat ieri (marți, n.r.), cu observații, proiectul Ministerului pentru Societatea Informațională privind unele măsuri de trecere la digital. El va rezolva, dacă va fi adoptat în timp util, problema pentru TVR 1 și pentru încă opt canale care vor putea să emită până în 31 decembrie 2016, în VHF (Very high frequency, n.r.). Rămâne ca printr-un act normativ să se rezolve și problema posturilor private”, a mai spus Răsvan Popescu.

La rândul său, George Chiriță, directorul executiv al Asociației Române de Comunicații Audiovizuale (ARCA), care reunește principalele televiziuni din România, a spus că este necesară adoptarea unei Ordonanțe de Urgență, pentru rezolvarea problemei televiziunilor private, care au licențe de difuzare terestră și care vor fi închise pe 17 iunie.

Potrivit lui Chiriță, acest proiect a fost adus în atenția Senatului. “Am făcut o propunere la Senat, unde am primit încurajări, în sensul în care s-a acceptat ideea că este o problemă serioasă, care necesită rezolvarea de urgență”, a spus Chiriță, precizând că acest proiect ar trebui să fie asumat, ca inițiator, de Ministerul Comunicațiilor sau de Ministerul Culturii.

George Chiriță a mai spus că emisia SNR (Societatea Națională de Radiocomunicații – Radiocom, n.r.) este deja finanțată, cu 36 de milioane de euro. “Posturile private ar putea să beneficieze de un tratament mai agreabil la nivelul costurilor din partea Radiocom”, a spus George Chiriță, referindu-se la eventuala punere în funcțiune a primului multiplex digital, pe care, pe lângă posturile publice TVR 1 și TVR 2, ar trebui să intre și televiziuni private.

Întrebat ce televiziuni private ar fi interesate să intre pe primul multiplex digital, George Chiriță a spus că totul depinde de când va lansa Radiocom acest serviciu și de nivelul de tarif impus radiodifuzorilor privați. “SNR are banii pentru operarea multiplexului (cele 36 de milioane de euro, n.r.). Va fi greu să justifice niște costuri suplimentare (…) Ce ar veni de la posturile private ar fi un fel de bonus, iar Radiocom ar putea să fie mai relaxat în cheltuirea acestor bani”, a spus Chiriță.

El a precizat, însă, că Radiocom nu are echipamentele pentru implementarea acestui multiplex, întrucât a organizat o licitație în acest sens, dar la care nu s-a înscris nimeni. “Au nevoie de 120 de milioane de euro ca să investească în echipamente (pentru tranziția la digital, n.r.). Directorul SNR (Gabriel Grecu, n.r.) a fost demis. E un mare semn de întrebare (cu privire la ce se va întâmpla, n.r.)”, a mai spus Chiriță.

Însă Răsvan Popescu a spus că singura soluție în prezent pentru societățile care au licențe cu difuzare terestră este ca aceste firme să solicite CNA acordarea unor licențe de emisie prin cablu (licențe audiovizuale pentru difuzarea prin rețele de comunicații electronice ), dacă vor să își continue activitatea de difuzare de programe TV și după 17 iunie.

În acest sens, până în prezent, “cel puțin 20 din cele 55 de societăți” care dețin licențe cu difuzare terestră au depus la CNA dosare prin care au solicitat licențe de cablu. Între aceste societăți se numără și Pro TV și Prima TV, potrivit informațiilor prezentate, în timpul întâlnirii de miercuri, de reprezentanții departamentelor de specialitate ale Consiliului.

Răsvan Popescu a spus că aceste solicitări trebuie programate astfel încât în ședințele publice ale CNA să fie analizate aproximativ cinci dosare, pentru a putea fi acoperite toate solicitările până pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România.

Un număr de 55 de societăți care dețin aproape 170 de licențe cu difuzare terestră sunt în pericol să piardă aceste licențe pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informații prezentate în ședința din 5 martie a CNA.

Pe de altă parte, reprezentanții televiziunilor prezenți la întâlnirea de miercuri au cerut CNA o documentație simplificată pentru obținerea posibilității de a emite și după 17 iunie. Aceștia au spus că doresc obținerea de fapt a unei noi modalități de difuzare a semnalului pentru același conținut pe care îl difuzează în prezent (un tip de semnal diferit) și nu obținerea unor licențe noi. Însă CNA consideră că aceste solicitări vizează în fapt licențe noi și trebuie tratate ca atare, potrivit actualei legislații a audiovizualului.

Reprezentanții televiziunilor au mai spus că operarea licențelor cu difuzare terestră implică anumite costuri. Ei au mai spus că aceste licențe au fost obținute prin concurs și au fost operate cu anumite costuri și nu au fost obținute neapărat venituri de pe urma exploatării lor.

Pe de altă parte, în ceea ce privește Decizia 277, Răsvan Popescu a spus că CNA dorește să o modifice, astfel încât aceasta să fie mai flexibilă.

Unul dintre articolele din Decizie pe care CNA are în plan să îl modifice este acela care prevede că “modificările în licența audiovizuală pot fi aduse după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilității sau preluarea licenței audiovizuale”.

Totodată, Răsvan Popescu a spus că speră ca, în aproximativ o lună și jumătate, să fie încheiate toate procedurile prin care să fie adoptată noua Decizie.

“Am început consultările cu radiodifuzorii. Am început cu radiourile (pe 22 aprilie, n.r.) și acum cu televiziunile. Încercând să obținem o decizie mai flexibilă, mai bună, atunci când vorbim de acordare de licențe noi, de modificarea licențelor existente. Și încercăm să ne punem de acord asupra unei formule cât mai potrivite. Urmează ca, într-o săptămână, să avem acest proiect, care intră în dezbatre publică timp de 30 de zile. Apoi vom avea din nou tot felul de observații din partea radiodifuzorilor și, în aproximativ o lună și jumătate, putem să avem o decizie mai bună decât cea din prezent”, a mai spus Popescu.

Pe de altă parte, CNA a avizat favorabil, în ședința de marți, un proiect de lege care prevede că emisia terestră a serviciilor publice și private de televiziune în sistem analogic poate continua, în banda de frecvențe radio 174-230 MHz, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naționale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

Pe de altă parte, potrivit informațiilor prezentate în ședința CNA de marți, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt opt posturi care ar putea intra aici în discuția pentru SNR (Societatea Națională de Radiocomunicații, n.r.)”, a spus, marți, Răsvan Popescu, vicepreședintele CNA.