Cluj: Depozitarea deșeurilor pe rampa de la Pata Rât a fost reluată după ce fusese sistată două zile

Reprezentantul societății care administrează rampa de la Pata Rât, SC Salprest Rampă, Mircea Vereș, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că depozitarea este permisă pentru următoarele două săptămâni, până ce Consiliul Județean Cluj va putea amenaja o rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu.

“Depozitarea deșeurilor pe rampa temporară de la Pata Rât s-a reluat de joi dimineață, după o întrerupere de două zile. Operatorii de salubritate din Cluj-Napoca, Brantner – Vereș și Rosal, și-au achitat datoriile pe care le aveau către noi, astfel că au primit dreptul de a depozita gunoiul cel puțin două săptămâni, până ce Consiliul Județean Cluj va amenaja o altă rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu. Noi am transportat de pe rampă în altă parte deșeuri și am făcut loc pentru noi cantități”, a spus Vereș.

Sumele datorate Salprest Rampă de către operatorii de salubritate din Cluj-Napoca depășeau 300.000 de lei.

Pe de altă parte, Consiliul Local Feleacu a elaborat, joi, o adresă care va fi transmisă Consiliului Județean Cluj, cu pașii care vor fi urmați pentru punerea la dispoziție a unui teren de circa cinci hectare de pe raza comunei, situat în apropierea Centrului de Management Integrat a Deșeurilor (CMID), pe care urmează să fie amenajată o rampă temporară.

Astfel, în următoarele zece zile urmează să aibă loc o evaluare a întregului terenului în suprafață de 64 de hectare, pe care este amplasat CMID, iar CJ Cluj va trebui să achite o redevență anuală în funcție de valoarea terenului, suma estimată fiind de sub 60.000 de euro pe an.

Vicepreședintele CJ Cluj cu atribuții de președinte, Vakar Istvan, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că speră ca problema depozitării deșeurilor să se rezolve cât mai curând posibil, probabil în următoarele două săptămâni.

“Din păcate, nu văd, joi, din partea CL Feleacu o hotărâre clară, îmi pare rău că nu este tratată cu urgență această criză a gunoaielor județului care poate, oricând degenera. Vom urma toți pașii necesari”, a spus Vakar.

Potrivit acestuia, viitoarea rampă temporară de depozitare a deșeurilor ar putea fi amenajată în 48 de ore, iar aceasta va putea funcționa până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor.

Societatea Salprest Rampă, care administrează rampa de deșeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, anunța, marți, că rampa temporară rămâne închisă, operatorii de salubritate fiind anunțați despre această situație, în timp ce autoritățile susțineau că rampa funcționează și se pot depozita gunoaie.

“Rampa de stocare temporară de la Pata Rât este închisă, mentenanța durează 30 de zile. În momentul de față, nu se depozitează deșeuri pe rampă. Operatorii știu acest lucru, au fost anunțați în termenul legal, adică cu cinci zile înainte”, declara, marți, reprezentantul Salprest Rampă, Mircea Vereș, corespondentului MEDIAFAX.

Potrivit notificării Salprest Rampă transmisă autorităților, în 19 mai, operatorii de salubritate nu mai aveau voie, începând din noaptea de luni spre marți, să depoziteze deșeuri pentru că s-a atins capacitatea de depozitare și pentru că aceștia nu și-au mai achitat facturile la termen.

Pe de altă parte, prefectul județului Cluj, Ioan Gheorghe Vușcan, spunea, marți, la finalul unei întâlniri cu reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, ai Gărzii de Mediu, Agenției de Protecție a Mediului și ai Consiliului Județean Cluj, că autoritățile au căutat o soluție legală de depășire a unei “situații delicate”.

Și primarul Emil Boc a spus că a discutat cu reprezentanții Salprest Rampă pentru a găsi soluții până când autoritățile locale și județene vor rezolva problema.

În noaptea de luni spre marți, rampa temporară de deșeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă, din cauza depășirii capacității de stocare, iar autoritățile s-au reunit în ședință pentru a găsi o soluție.

De asemenea, în 13 mai, rampa temporară de deșeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depășirii capacității de stocare, la trei luni după ce și rampa propriu-zisă a fost închisă din același motiv. Ulterior, autoritățile au anunțat că interdicția depozitării deșeurilor menajere pe rampa temporară a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât durează doar o zi, timp în care o parte din gunoaiele de acolo vor fi transportate în altă parte, pentru a face loc altor deșeuri.

În februarie, rampa de deșeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depășirii capacității de stocare, iar de atunci gunoaiele au fost duse la rampa temporară. Deșeurile colectate din Cluj-Napoca și din județul Cluj urmau să fie depozitate până în 15 iulie pe rampa temporară, situată lângă rampa de la Pata Rât, urmând ca după această dată să se găsească o altă soluție până la finalizarea proiectului CJ Cluj, estimată la 31 decembrie 2015.

Atunci, prefectul județului Cluj, Gheorghe Ioan Vușcan, declara că după 15 iulie deșeurile ar putea fi depozitate pe o altă rampă temporară, situată în zona Centrului de Management Integrat al Deșeurilor.

În noiembrie 2012, depozitarea gunoaielor pe rampa de la Pata Rât a mai fost sistată o dată, aceasta fiind considerată neconformă, iar societatea care o administrează, Salprest Rampă, a fost amendată de Garda de Mediu cu 30.000 de lei.

În urma sistării depozitării deșeurilor, circa 200 de romi care își câștigă existența pe rampa de la Pata Rât în urma colectării și valorificării materialelor reciclabile au protestat față de închiderea acesteia. Rampa de la Pata Rât a fost redeschisă după o zi, însă societatea Salprest Rampă a continuat să depoziteze deșeurile în același loc.

CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj-Napoca, care trebuia să preia toate deșeurile din județ, având termen de finalizare în octombrie 2014.

Contractul a fost atribuit prin licitație asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanțat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În același an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timișoara, a intrat în insolvență, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger.

La sfârșitul anului trecut, CJ Cluj a reziliat contractul, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care fac lucrările la centru.

Reprezentanții CJ Cluj anunțau că proiectul este în curs de revizuire și au avansat un nou termen pentru finalizarea lucrărilor, 31 decembrie 2015.