Circa 373 de euro investesc, în medie, românii în fonduri mutuale pe an. Vestea bună: i-am depășit pe bulgari. Vestea proastă: suntem pe penultimul loc din 23 de țări

♦ Decalajul încă este mare dacă ne uităm la alte țări din centrul și estul Europei ♦ Țările din vestul și nordul continentului joacă în altă ligă ♦ „Toți cei implicați în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire“.

Un român avea, în medie, 373 de euro investiți în fonduri mutuale deschise la finele anului trecut, ținând cont aici de o populație de circa 19 milioane de oameni și de active totale de 3,4 miliarde de euro pe 31 de­cembrie 2023, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Fondul Monetar Internațional și Asociația Europeană a Fondurilor și Administratorilor de Active (EFAMA).

Așadar, România se clasează pe penultimul loc într-un top de 23 de țări europene, cu active per capita de două ori sub cele din Croația, de cinci ori sub Grecia și de zece ori sub Ungaria. Deși am redus din decalaj cu Croația, întrucât un clasament similar realizat anul trecut de ZF arăta că activele/capita din țara cu ieșire la Mediterană erau de trei ori mai mari decât cele din România, ungurii rămân pe poziții, fiind tot de zece ori peste noi, în contextul în care 2023 a adus creșteri pe majoritatea piețelor de capital din Europa. Activele/capita din Grecia erau în 2022 de patru ori mai mari decât cele din România.

Totuși, o veste bună este că i-am depășit, într-un final, pe bulgari, care investesc, în medie, 220 de euro în fonduri mutuale pe an. În 2022, activele/capita din Bulgaria ajungeau la 169 de euro versus 158 de euro în țara noastră.

„Avem o oportunitate de creștere de care se pare că începem să profităm. Astfel, începând cu aprilie 2023 am început să vedem intrări nete pozitive din punctul de vedere al activelor în administrarea fondu­rilor, în condițiile în care numărul de inves­titori este în continuă creștere“, spune Horia Gustă, președintele Asociației Administra­torilor de Fonduri (AAF), pentru ZF.

Se observă o dublare a activelor investite, în medie, din România într-o perioadă de un an. Pentru context, în 2022 activele tuturor administratorilor de fonduri mutuale de pe piața locală au scăzut puternic pe fondul valului de retrageri provocat de inflație, criza energetică și războiul din Ucraina. În Europa Centrală și de Est, România a fost singura țară care a înregistrat atunci patru trimestre conse­cutive de vânzări nete, adică volumul răscumpărărilor l-a depășit pe cel al subscrierilor.

Însă, în 2023 activele primelor zece companii din industria de asset mana­gement din România (peste 90% din piață) au crescut cu 17%, la 20,3 miliarde de lei, în vreme ce indicele BET al Bursei de Valori București s-a apreciat cu 31,8%. Totodată, activele nete ale celor 249 de fonduri mutuale disponibile în România, deschise și închise, locale și străine, au scăzut cu 13,5% în 2023, în mare parte ca urmare a reducerii activului net al Fondului Proprietatea, după ce compania și-a vândut integral participația la Hidroelectrica.

Pe de altă parte, piața locală de asset management a depășit la începutul acestui an pragul de 600.000 de investitori, un nou maxim istoric pentru industrie care confirmă evoluția ascendentă din ultimii ani.

„Toți cei implicați în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire și la mediatizarea conceptului de fond de investiții. Mă bucur că încep să se vadă rezultatele și asta înseamnă că reușim să transferăm încredere investitorilor care apelează la administratorii de fonduri de investiții pentru economisirea inteligentă a propriilor resurse”, adaugă Horia Gustă.

România are însă mult până a ajunge din urmă țări precum Slovacia (cu active per capita de 1.784 de euro), Polonia (1.963 de euro), Cehia (2.411 euro). Diferența devine însă mult mai abruptă pe măsură ce mergem spre vestul sau nordul continentului: Spania investește, în medie, 7.586 de euro în fonduri deschise, Regatul Unit 27.916 euro, iar Suedia 53.629 de euro. Irlanda și Luxemburg – paradisuri fiscale – înregistrează valori de 764.556 de euro, respectiv 8,8 milioane de euro.

Mediana – un indicator mai relevant decât media, deoarece exclude extremele – celor 23 de țări incluse în clasament este de 6.974 de euro per capita, de aproape 19 ori peste România.