Ciocolata trece printr-o schimbare cum nu s-a mai văzut de ani de zile: ingredientul care s-a prăbușit după ce a atins prețuri record și ce se întâmplă acum cu unul dintre cele mai iubite produse

La bază, ciocolata este despre răsfăț. Dar, dincolo de plăcere, consumatorii caută și nostalgia copilăriei, conexiunea cu prietenii și familia, micile momente de bucurie, fie o promovare la birou, fie un examen luat cu brio, și experiențe care le permit să descopere lucruri noi despre cultura locală.

Toate aceste tendințe din 2026 sunt, pentru branduri, atât o oportunitate, cât și o provocare de a crea produse care surprind și încântă, de la forme jucăușe și arome neobișnuite, până la produse care celebrează tradiția sau încurajează consumul mai sănătos, cu mai puțin zahăr. În același timp, chiar dacă sunt tot mai pretențioși, consumatorii își doresc în continuare un raport bun calitate-preț, în timp ce producătorii încearcă să facă față fluctuațiilor prețului la cacao. Dar nu numai.

Piața ciocolatei artizanale se află sub presiune în Europa Centrală și de Est, o regiune sensibilă la preț, dar în care consumatorii caută produse inovatoare și nu acceptă compromisuri în ceea ce privește gustul sau experiența, potrivit unui studiu realizat de Barry Callebaut, unul dintre cei mai mari producători mondiali de cacao și ciocolată, împreună cu compania de cercetare WGSN pentru 2026. Cum se văd aceste exigențe tot mai mari ale consumatorilor în România, o piață în care artizanii de ciocolată abia încep să-și facă loc? „Clienții sunt atenți la preț, dar atunci când descoperă un produs cu adevărat bun, realizat din ingrediente de calitate și cu un gust aparte, sunt dispuși să plătească pentru experiență.

Am observat că oamenii degustă, pun întrebări despre originea ingredientelor și despre procesul de producție. Practic, nu mai cumpără doar un produs, ci întreaga experiență din jurul lui”, spune Ștefan Negoiță, manager al Chocofashion. Din experiența sa, românii cumpără mai diversificat, pentru a se bucura de varietatea aromelor. Marinel Bejan, ciocolatier și manager al brandului Damarin, a spus că, prin cumularea factorilor economici, sociali, politici și psihologici, piața din România este destul de sensibilă la diferențele de preț, mai ales când vine vorba despre costuri mai mari.

El a subliniat că trebuie privită întreaga piață, nu doar cea a ciocolatei artizanale, întrucât ciocolata este un ingredient atât pentru industrie, cât și pentru cofetării, unde se rulează cele mai mari cantități. „Când costurile legate de funcționare au crescut foarte mult, antreprenorii se uită să își reducă cheltuielile sau să își optimizeze producția. Vedem o stagnare sau chiar o ușoară scădere de 0,2% a consumului de ciocolată per total al anului 2025 din scăderea consumului la nivel național. Dacă este să ne uităm la ultima categorie, cea a ciocolatei artizanale, lucrurile sunt mai complicate. Există doar unele tipuri de ciocolată care întrunesc calitatea și caracteristicile necesare. Suntem prinși în acest joc și, din păcate, nu văd cum să reacționăm într-o piață destul de sensibilă la ultimele creșteri de preț”, a completat Marinel Bejan.

Ce s-a întâmplat cu cacaua, ingredientul principal?

Consumul local al produselor de ciocolată este în scădere în ultimii ani, fiind influențat de creșterile galopante ale boabelor de cacao în perioada 2024-2025, inflația generalizată din România, creșterea abruptă a TVA de la 9% la 21% și scăderea puterii de cumpărare din ultimele luni. În ceea ce privește prețurile, studiul realizat de firma elvețiană Barry Callebaut arată că europenii din regiunea Centrală și de Est sunt tot mai atenți la costuri, pe fondul scumpirii în 2025 și al instabilității aprovizionării cu cacao în contextul geopolitic actual. Apoi, în prima jumătate a lui 2026, piața mondială a boabelor de cacao a trecut printr-o perioadă extrem de volatilă. La începutul lui ianuarie, prețul era deja cu aproximativ 50% sub maximele atinse în 2025.

Pe bursa ICE Europe, se tranzacționa la circa 4.290 de lire sterline pe tonă. Până la jumătatea lui februarie, prețul coborâse la 2.438 de lire sterline, iar pe 27 februarie a atins un minim de 2.057 de lire sterline pe tonă, cu 70% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Și în euro scăderea a fost puternică: prețul de referință al boabelor de cacao pe ICE Europe a coborât de la 4.955 de euro pe tonă la începutul lui ianuarie la 2.418 euro pe tonă la începutul lui martie, arată un studiu realizat de Vesper, companie specializată în analiza piețelor de materii prime alimentare.

Principalul factor care a declanșat această mișcare a fost o cerere reală mai mică. În ianuarie, se estima că se vor cumpăra 30.000-40.000 de loturi, când cumpărările efective s-au dovedit mult mai mici decât estimările, de 13.000-15.000 de loturi. Presiunea de vânzare a dus la o scădere de 35% a prețului la New York, de la maxim la minim, în doar câteva săptămâni. Cererea a fost cealaltă parte a ecuației care a dus la scăderea prețurilor boabelor de cacao și a continuat să confirme slăbiciunea pieței.

În Europa, procesarea boabelor de cacao în trimestrul al patrulea a scăzut din 2025 cu 8,3% față de anul anterior, la 304.470 de tone, cel mai redus nivel anual din 2015 și mult sub scăderea de 3% anticipată de analiști, conform Vesper. Apoi, la sfârșitul lunii iunie, exporturile de cacao din Coasta de Fildeș, unul dintre cei mai mari producători din lume, au fost cu 18% peste nivelul sezonului trecut, iar abundența de cacao disponibilă pe termen scurt este principalul factor care limitează creșterea prețurilor și este de așteptat să mențină prețurile sub presiune în trimestrul al treilea din 2026, cu excepția cazului în care condițiile meteo vor schimba situația. Chiar și cu prețuri mai mici la cacao, datele Nielsen din primăvară arătau că volumele de produse din ciocolată vândute în Europa continuau să fie cu cel puțin 6% mai mici decât în aceeași perioadă a anului anterior.

În același timp, prețurile medii au crescut cu două cifre, pe măsură ce cacaua s-a scumpit în anii anteriori, lucru care se reflectă în contractele de achiziție încheiate de producători. Și cea mai mare îngrijorare este că o parte din cererea pierdută s-ar putea să nu mai revină. În ansamblu, cacaua a fost ingredientul care a generat cele mai mari fluctuații de cost în prima jumătate a anului, în timp ce zahărul, lactatele și uleiurile, de asemenea ingrediente componente ale ciocolatei, au avut o evoluție mai stabilă. Totuși, studiul Callebaut arată că consumatorii nu caută doar un preț bun. Sunt dispuși să plătească atunci când un produs le oferă ceva în plus: ingrediente de calitate, gust, dar și o legătură cu tradiția, copilăria sau experiențe noi. 

De exemplu, Vlad Niculescu, fondatorul brandului Boem Atelier, a spus că se continuă tendința de a căuta produse curate, lucrate atent și în detaliu, uneori cu combinații mai neobișnuite. „Oamenii sunt curioși să descopere gusturi noi și caută tot felul de umpluturi neconvenționale. Însă am observat aceeași fascinație și când gustă dintr-o ciocolată realizată direct din boabe, fără alte arome, doar cu boabe de cacao și nectar de cocos și simt aromele din ciocolată și pur și simplu nu le vine să creadă că aceste arome provin doar din boabe”, a spus Octavian Petruț, fondator al brandului Kestar.

Momentele mici încep iar să conteze

Studiul Callebaut arată că 84% dintre consumatorii din Europa Centrală și de Est vor să sărbătorească realizări mai mici din viața lor, cum ar fi succesele profesionale, alături de prieteni și familie. Această tendință denumită „minorstones” se observă și în piața ciocolatei artizanale. Mai exact, consumatorii redefinesc sensul sărbătoririi prin lărgirea sferei sale. Marile etape tradiționale ale vieții, cum ar fi căsătoria sau nașterea copiilor, nu mai sunt singurele aflate în prim-plan, ci oamenii caută ocazii alternative pentru întâlniri sociale. Așa că o promovare la birou sau poate un examen pe care l-ai dat și la care te-ai descurcat bine, este un moment în care ar trebui să sărbătorești și răsfățul e „asigurat” de ciocolată. „Chiar și în România, oamenii nu mai cumpără ciocolată doar pentru ocazii speciale, ci și pentru momentele mici din viața de zi cu zi – o pauză de cafea, un final de zi sau o mică recompensă personală. Noi răspundem acestei tendințe prin produse atent dozate, praline si alte produse din ciocolata individuale sau colecții mici, care transformă un moment obișnuit într-un moment de răsfăț”, a spus managerul Chocofashion. De asemenea, Vlad Niculescu, fondatorul Boem, a mențioanat că este o ușoară dorință a oamenilor de a-și crea propriile momente frumoase, dar în România ciocolata încă rămâne un produs, mai degrabă, de cumpărat pentru a fi oferit cadou decât pentru consum propriu.

Pe de altă parte, Marinel Bejan a observat la Damarin o schimbare de atitudine. El a afirmat că este acum ciocolata de calitate este un lux accesibil și un moment de răsfăț, iar oamenii încep să își ofere cinci minute pentru a savura ciocolata în tihnă și, din 2026, a observat că au vrut să își ofere chiar lor un cadou și nu altora. Octavian Petruț, fondator și ciocolatier Kestar, este de părere că oamenii încep să privească lucrurile și altfel. În ceea ce privește producția de ciocolată artizanală, el consideră că luxul este gustul în sine și nu prețul, pentru că pe piață există multe variante de ciocolată comercială și, totuși, pare că au același gust: dulce, dar fără a se remarca ceva în mod deosebit. Și atunci apare întrebarea: mâncăm ciocolată sau zahăr? „Și, considerând că luxul constă în gust, putem avea momente de lux fără prea mult efort. Trebuie doar să fim atenți atunci când alegem ce vrem să consumăm.”

Hyper-local chocolate

Pentru consumatori, legătura cu tradiția și identitatea culturală devine tot mai importantă, iar interesul pentru produse locale, regionale și de sezon este în creștere. Potrivit studiului menționat anterior, 88% dintre consumatori caută produse de cofetărie cu ciocolată care sunt legate de moștenirea sau identitatea culturală. Un exemplu vine din Polonia, unde o brioșă cu afine albe a devenit un produs premium, pentru care oamenii sunt dispuși să plătească de trei ori mai mult. „Produsele hiperlocale devin tot mai interesante pentru public. Ingredientele specifice unei regiuni sau unei țări adaugă autenticitate și poveste produsului.

Am observat că oamenii sunt curioși să descopere combinații care includ ingrediente locale, mai ales atunci când acestea sunt integrate într-un mod creativ în ciocolată. Un exemplu a fost pralina cu caisă și busuioc”, a explicat Ștefan Negoiță. Reprezentantul Kestar a adăugat că, din experiența sa, produsele ultralocale sunt „vânate” mai mult de turiști. „Eu sunt de părere că cel mai bun mod de a potența aromele ingredientelor locale este de a face un pairing excepțional între ingredientul ales și o ciocolată. Să luăm ca exemplu o pralină cu o umplutură dintr-un ingredient local cu gust interesant: poate să fie îmbrăcată într-o ciocolată care nu se remarcă neapărat în vreun fel sau poate fi îmbrăcată într-o ciocolată aromată care să completeze gustul ingredientului respectiv și atunci gândiți-vă ce explozie de arome s-ar crea. Ciocolata nu trebuie să fie doar ambalajul care ține umplutura în loc.

Trebuie să facă parte din poveste. Tocmai de aceea am lansat gama de ciocolată cuvertură direct din boabe de cacao, cu origini diferite, profile de aromă diferite și complexe”, a precizat el.  La fel, Vlad Niculescu, a spus că este o ușoară creștere de interes pe acest segment în România, dar timid. Și fondatorul Damarin a adăugat că există cerere pentru astfel de produse, chiar dacă aceasta este încă modestă.

Dulce, dar nu prea

Consumul de ciocolată și dulciuri fără zahăr sau cu un conținut redus de zaharuri a devenit una dintre cele mai puternice tendințe din Europa Centrală și de Est. Oamenii sunt din ce în ce mai atenți la modul în care zahărul și alimentele ultraprocesate le afectează sănătatea. Această schimbare se vede clar și în preferințele globale, care înclină tot mai mult spre deserturi mai complexe și mai puțin dulci. Aproape jumătate dintre cumpărători (49%) consideră că o listă scurtă de ingrediente este un criteriu esențial atunci când aleg o ciocolată, potrivit studiului Barry Callebaut. „Observ că se pune din ce în ce mai mult accent pe alimentele mai sănătoase și ciocolata nu face excepție. Oamenii sunt mai atenți la consumul de zahăr, la ingredientele de calitate și la produsele artizanale făcute cu grijă”, a subliniat Marinel Bejan, fondatorul Damarin. În cazul său, schimbările au început să apară de câțiva ani, atât în producția de ciocolată artizanală, cât și în cea de prăjituri sau înghețată. Rețetele conțin mai puțin zahăr și ingrediente locale și de sezon. Potrivit lui, diferențele dintre un desert creat astăzi și același desert realizat în urmă cu 15 ani ar fi atât de mari, încât cel vechi ar fi dificil de consumat după standardele actuale.  Și reprezentantul Chocofashion a spus că în România mulți clienți caută ciocolată cu un procent mai mare de cacao sau variante cu mai puțin zahăr. În același timp, oamenii preferă să consume porții mai mici, dar de calitate foarte bună, ceea ce transformă ciocolata într-un moment de răsfăț conștient. „Observ de la an la an mai mult interes pentru variante mai sănătoase și eu de la început am mers pe trendul acesta, pentru că de la primele ciocolate am folosit nectar granulat din flori de cocos pentru a îndulci produsele. Am chiar și o gamă de creme tartinabile, tot așa îndulcite, iar una dintre ele, cea cu alune de pădure, este îndulcită doar cu pastă de curmale. Intenția mea era să o fac 100% alune de pădure, doar că nu puteam să o mănânc cu lingurița, îi lipsea ceva. Și pot spune că am fost surprins când am văzut cât de mare este cererea pentru cacao ceremonială, adică ciocolată realizată din 100% boabe de cacao, care a fost cea mai cerută atât ca băutură, cât și pentru acasă”, a menționat Octavian Petruț – fondator și ciocolatier la Kestar. Totuși, a precizat că, conform legislației europene, ciocolata, dacă nu conține zahăr, nu se poate numi ciocolată. Zahărul este unul dintre principalele ingrediente din ciocolată, iar, potrivit studiului Vesper, piața zahărului a avut o ofertă suficientă în prima jumătate a lui 2026, ceea ce a ținut prețurile la un nivel relativ mic. Sezonul 2025/2026 s-a încheiat cu un surplus global estimat la 2,2 milioane de tone, chiar dacă în Europa oferta a fost mai mică, iar importurile au contat. Și piața siropului de glucoză și a dextrozei a avut o oferta suficientă, ceea ce a limitat creșterea prețurilor și a ținut sub control prețul ciocolatei.

Dincolo de aparențe

Vlad Niculescu, producătorul ciocolatei Boem, a spus că există o cerere tot mai mare pentru produse cu mai puțin zahăr, dar că acestea trebuie să aibă în continuare un aspect atractiv și un gust bun. „Designul produselor și prezentarea lor au devenit foarte importante. Formele interesante, culorile sau ambalajele elegante atrag atenția și contribuie la experiența generală. În același timp, credem că estetica trebuie să fie susținută de gust. Aspectul spectaculos atrage clientul, dar calitatea produsului îl face să revină”, a spus Ștefan Negoiță, managerul Chocofashion. La rândul său, Octavian Petruț, fondator și ciocolatier la Kestar, a spus că este foarte important ca produsele să arate bine. Sunt clienți care spun clar că ei cumpără cu ochii și frumosul atrage. Este un adevăr universal valabil. El a obținut și două premii de design la Academy of Chocolate din Marea Britanie pentru conceptul ambalajelor tabletelor de ciocolată, după ce a reintrodus boaba de cacao în ciocolată. Oamenii au nevoie de acel ceva în plus, astfel că 47% dintre consumatori sunt atrași de produsele din ciocolată care au o textură surprinzătoare sau neașteptată, conform studiului Callebaut și WGSN. De asemenea, 41% dintre consumatori consideră interesante sortimentele de ciocolată care îmbină aromele dulci și cele sărate. Astfel, micii producători de ciocolată trebuie să depășească barierele „instagramabile” și să ofere experiențe inedite care să trezească entuziasm și să sfideze așteptările și când vine vorba de gust, nu doar de aspect.

Puțin context

În multe țări europene, ciocolata artizanală este un segment mult mai dezvoltat decât în România, unde piața este încă la început. În ultimii ani însă, tot mai mulți antreprenori locali au început să își facă loc în acest domeniu. Nume precum Poem, Damarin, Chantia, Răzvan Idicel, Ingres, Marsepe, Choco van Nis și MURI au devenit cunoscute pe piața locală, alături de alți mici producători care, potrivit celor mai recente estimări, au ajuns să dețină împreună circa 5-10% din piața ciocolatei. În total, vorbim de circa 100 de mici artizani. Unul dintre evenimentele care își propun să promoveze acest segment este Chocolate Saga, târg care reunește producători autohtoni de ciocolată premium, dar și antreprenori din zone conexe, precum cosmetice pe bază de cacao, înghețată artizanală și vinuri cu ciocolată. Piața totală a produselor din ciocolată din România este estimată de Euromonitor la aproximativ 810 milioane de euro în 2025. Pentru 2026, analiștii companiei estimează o creștere de 1,5% în valoare, însă, în volum, categoria ar urma să înregistreze o scădere de 3,5% față de anul anterior. Piața de ciocolată din România este dominată de producători și branduri internaționale și locale mari. Kandia Dulce este cel mai mare producător local de ciocolată, în timp ce pe piața românească sunt prezente și grupuri precum Mondelez, care are o fabrică la Clinceni (jud. Ilfov), Nestlé și Mars, care nu produc la nivel național, ci au doar desfacere.