Home › Cover story › Cine va controla viitorul digital al Eur...
Cover story

Cine va controla viitorul digital al Europei?

DE LA DATE LA INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ, EUROPA DEPINDE DE TEHNOLOGII PE CARE NU LE CONTROLEAZĂ ÎNTOTDEAUNA. UN EXEMPLU DE AUTONOMIE DIGITALĂ VINE ÎNSĂ DIN ROMÂNIA: BITDEFENDER DEZVOLTĂ AICI TEHNOLOGIE DE SECURITATE CIBERNETICĂ PE CARE CLIENȚII O POT FOLOSI ÎN PROPRIA…

Cine va controla viitorul digital al Europei?
Cine va controla viitorul digital al Europei? · Foto: Business Magazin

DE LA DATE LA INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ, EUROPA DEPINDE DE TEHNOLOGII PE CARE NU LE CONTROLEAZĂ ÎNTOTDEAUNA. UN EXEMPLU DE AUTONOMIE DIGITALĂ VINE ÎNSĂ DIN ROMÂNIA: BITDEFENDER DEZVOLTĂ AICI TEHNOLOGIE DE SECURITATE CIBERNETICĂ PE CARE CLIENȚII O POT FOLOSI ÎN PROPRIA INFRASTRUCTURĂ SAU ÎNTR-UN CLOUD SUVERAN ȘI FURNIZEAZĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ SERVICII MDR (MANAGED DETECTION AND RESPONSE), PENTRU DETECTAREA ȘI RĂSPUNSUL RAPID LA AMENINȚĂRILE CIBERNETICE. CE NE SPUNE EXPERIENȚA BITDEFENDER DESPRE CAPACITATEA EUROPEI DE A DEZVOLTA ȘI DE A CONTROLA TEHNOLOGIILE DE CARE DEPINDE ȘI CUM POATE FI REPLICAT ACEST MODEL?

Pe 2 noiembrie, angajații unui supermarket din sudul Suediei au aruncat alimentele din frigidere și congelatoare după ce temperatura din echipamente a fost setată de la distanță la 50 de grade Celsius, potrivit magazinului, citat de Associated Press. În aceeași zi, probleme la instalațiile frigorifice au fost raportate și în Belgia, Luxemburg, Irlanda, Estonia. În România, șase magazine ale aceluiași lanț au raportat probleme la instalațiile frigorifice, iar incidentul a fost semnalat la DNSC ca posibil atac cibernetic. Cu câteva săptămâni înainte, un incident similar afectase magazine din Franța.  Marfa din aceste magazine a trebuit aruncată, astfel că urmările au fost imediate. Întrebările de după incident sunt însă mai greu de rezolvat. Cine poate modifica de la distanță setările unui echipament? Cine îi poate bloca accesul? Poate magazinul să repună instalația în funcțiune cu oamenii pe care îi are la fața locului sau trebuie să aștepte intervenția furnizorului? Iar dacă același tip de incident apare în mai multe țări, cât de repede află următorul magazin ce trebuie să verifice?

Atacurile cibernetice recente din Europa aduc în prim-plan o întrebare esențială: cât control avem asupra infrastructurii digitale de care depindem? O organizație trebuie să știe ce poate controla din tehnologia pe care o cumpără și ce poate face dacă pierde accesul la ea. Peste 40% dintre organizațiile chestionate la nivel global de International Data Corporation (IDC), firmă de cercetare de piață specializată în tehnologie, spun că vor evalua mai des și mai amănunțit furnizorii și platformele IT. În cloud, aproape jumătate dintre liderii responsabili de aceste servicii se așteaptă ca cerințele de suveranitate să îi facă să lucreze cu mai mulți furnizori, potrivit Forrester. Iar pe măsură ce organizațiile introduc agenți AI care pot acționa în numele angajaților, chiar și inventarul celor care au acces la sisteme devine mai greu de ținut la zi, arată o altă analiză IDC. Un agent de inteligență artificială poate primi permisiunea de a consulta documente și de a executa operațiuni în numele unui angajat. Dacă nimeni nu știe că agentul rulează, cine îi poate verifica sau retrage permisiunile? IDC arată că multe organizații europene încă nu au o evidență completă a agenților care operează deja în sistemele lor. Până în 2029, 1,2 miliarde de agenți AI ar putea executa 217 miliarde de acțiuni pe zi la nivel global. Aici se întâlnesc decizii care până de curând puteau fi luate separat. Ce scrie în contractul cu furnizorul contează pentru echipa care trebuie să intervină în cazul unui atac, precum și în ce jurisdicție rulează un sistem. Cine poate accesa datele reprezintă, de asemenea, un aspect important, inclusiv atunci când accesul este acordat unei tehnologii care poate acționa în numele unui om.

De aici pornește discuția BUSINESS Magazin cu reprezentanții Bitdefender. Ce tehnologii critice poate dezvolta Europa, cât control își pot păstra organizațiile asupra sistemelor pe care le folosesc și cum pot lucra împreună autoritățile și companiile private de securitate cibernetică când același tip de atac apare în mai multe țări?

Suveranitatea digitală a Europei începe cu întrebarea „Cine controlează tehnologia de care depindem?”

Unde sunt stocate datele, de unde vin componentele hardware și software și ce legi trebuie să respecte furnizorii lor? Pentru Andrei Florescu, President & General Manager, Business Solutions Group, Bitdefender, toate aceste întrebări țin de suveranitatea digitală. Ani la rând, spune el, discuția europeană s-a concentrat mai ales pe locul în care sunt păstrate datele. Războiul din Ucraina a extins discuția la dependențele tehnologice ale Europei. „Suveranitatea digitală nu este neapărat un subiect nou pentru europeni. În trecut, multe din discuțiile legate de suveranitate digitală se opreau la un nivel superficial, iar lumea se gândea la rezidența datelor, unde sunt ținute datele”, spune Florescu. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat felul în care Europa privește aceste dependențe, explică el. Chiar și în țările care se află în timp de pace, componenta hibridă a războiului face din securitatea infrastructurii digitale o miză directă. „Chiar dacă în România și în Europa, din multe perspective la nivel teoretic, este pace, războiul din Ucraina are o componentă de război hibrid. Iar în momentul de față, războiul s-a mutat în spațiul digital, în zona de tehnologie, iar tehnologia învârte lumea.”

Această schimbare de perspectivă se vede în întrebările pe care organizațiile le pun despre furnizorii lor. „Din perspectiva aceasta, partea de suveranitate digitală a devenit nu doar o problemă de rezidență a datelor, ci și de lanțuri de aprovizionare. Am început să ne uităm mult mai profund la originea componentelor din diverse zone – hardware, software, soluții și servicii.” Contează și jurisdicția sub care operează furnizorul, adaugă Florescu, pentru că legislația care i se aplică poate afecta direct confidențialitatea datelor. Un semn de progres în Europa este, în opinia sa, publicarea în 2025 a documentului Cloud Sovereignty Framework. Florescu îl vede ca pe un prim reper oficial pentru definirea suveranității digitale. Cadrul Comisiei Europene stabilește criterii pentru evaluarea suveranității serviciilor cloud, de la jurisdicția furnizorilor și controlul asupra datelor până la originea componentelor și securitatea operațiunilor. Florescu leagă această discuție de ritmul în care Europa investește în tehnologie. Securitatea ciber­ne­tică are o miză imediată în contextul războiului hibrid, iar dezvoltarea celor mai avansate modele de inteligență artificială ar trebui să se numere, la rândul ei, printre prioritățile de investiții ale continentului. „În același timp, este lesne de înțeles că trebuie să investim la nivel de comunitate europeană mai mult și mai agresiv în zona de tehnologie. La nivel global, sunt investiții impresionante în modele de frontieră. Din perspectiva aceasta, Europa trebuie să facă progres continuu, iar aceasta este cu siguranță o parte care trebuie să aibă prioritate când vine vorba de investiții.”

Ce este, de fapt, suveranitatea digitală a Europei?

Suveranitatea digitală
înseamnă capacitatea Europei de a lua și de a pune în practică propriile decizii în domeniul digital. În termeni concreți, asta presupune să își poată proteja datele și infrastructura critică, să își aplice propriile legi și să dezvolte tehnologii care îi reduc dependențele strategice. Parlamentul European a indicat în ianuarie 2026 patru domenii în care aceste dependențe sunt deosebit de importante: cloudul, semiconductorii, inteligența artificială și securitatea cibernetică.

Sursa: europarl.europa.eu

În această ecuație, rolul guvernelor este să creeze condițiile economice și fiscale în care companiile să poată investi mai repede în cercetare și dezvoltare. „Guvernele nu pot să facă investițiile respective singure. Cred că rolul unui guvern este să creeze climatul economic necesar dezvoltării de tehnologii care sunt considerate critice, climatul fiscal care stimulează sectorul privat să accelereze investițiile în cercetare și dezvoltare.” Parteneriatul dintre stat și companii poate influența atât ritmul investițiilor, cât și direcția lor. „Aspectul critic în această relație este parteneriatul public-privat. Dacă reușim o coordonare puternică între partea legislativă, politica fiscală și parteneriate publice-private, atunci putem să prioritizăm anumite zone care sunt critice pentru securitatea continentului într-un mod mult mai productiv.”

La nivelul companiilor, adoptarea AI readuce o problemă pe care industria a întâlnit-o odată cu apariția centrelor de date, apoi cu trecerea la virtualizare și la aplicațiile în cloud. Fiecare dintre aceste schimbări a modificat felul în care organizațiile folosesc tehnologia și a obligat echipele de securitate să identifice noile puncte vulnerabile și să reevalueze ce trebuie protejat. „În fiecare ciclu de inovație – iar ciclul de inovație pe partea de AI nu e o excepție – una dintre consecințele fundamentale e reprezentată de «threat models», felul în care organizațiile își gândesc postura de securitate. Adăugând o componentă fundamental nouă în infrastructură, întotdeauna vei avea niște beneficii operaționale, însă vei deschide noi suprafețe de atac.” Adaptarea la aceste noi suprafețe de atac a declanșat deja, spune Florescu, un nou ciclu de inovație în industria de securitate cibernetică. Principiile de bază ale informaticii și ale securității cibernetice rămân valabile, iar confidențialitatea datelor continuă să fie o prioritate. „Suntem la început de drum cu înțelegerea problemei de privacy, și aceasta e cu siguranță o zonă în care inovația o să continue.”

Cine controlează datele, cine le poate accesa și ce legi i se aplică furnizorului?

În ultimii doi-trei ani, organizațiile au început să trateze suveranitatea digitală ca pe o decizie care privește întreaga companie, spune Frank Koelmel, Chief Revenue Officer în cadrul Business Solutions Group, Bitdefender. Schimbarea se vede în felul în care își aleg furnizorii și stabilesc cine poate avea acces la informațiile sensibile. „Această strategie ar trebui să se bazeze pe trei piloni: cine controlează datele, căror legi li se supune furnizorul și cine gestionează datele și poate accesa informații sensibile”, spune Koelmel. Pentru organizațiile europene, răspunsurile la aceste întrebări contează atât pentru securitatea cibernetică și respectarea cerințelor legale, cât și pentru capacitatea de a-și continua activitatea în fața unei amenințări. „Securitatea a avut întotdeauna rolul de a le permite organizațiilor să își desfășoare activitatea cu ajutorul tehnologiei. Acum, analizând toate aceste aspecte, organizațiile înțeleg că reziliența devine prioritară.” Companiile și instituțiile publice pot câștiga mai mult control asupra datelor prin măsuri tehnice și prin alegerea cadrului juridic în care sunt furnizate serviciile de securitate. Asta înseamnă, de exemplu, că atunci când o organizație apelează la un furnizor extern pentru  gestionarea detecției si răspunsului la incidente, trebuie să se uite și la jurisdicția în care acesta își desfășoară operațiunile.

„Când vorbim despre suveranitate digitală, criptarea este esențială, alături de implementarea mecanismelor de gestionare a identităților și de control al accesului, precum și stabilirea cadrului juridic. La fel de importanți sunt furnizorii de servicii de gestionare a detecției și răspunsului la atacuri, precum și dacă aceste operațiuni se desfășoară în cadrul juridic dorit de client”, explică Koelmel.

Miza este ca organizațiile să își poată continua activitatea în fața amenințărilor cibernetice și să reducă riscul ca guverne străine să le acceseze datele. Koelmel vede și o miză economică în această abordare. „Astfel, contribuim la creșterea economiei și la construirea unor capacități care să nu depindă de schimbările politice sau economice la nivel global.”

Andrei Florescu, President & General Manager, Business Solutions Group, Bitdefender

„SECURITATEA CIBERNETICĂ ARE O MIZĂ IMEDIATĂ ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI HIBRID, IAR DEZVOLTAREA CELOR MAI AVANSATE MODELE DE INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ AR TREBUI SĂ SE NUMERE, LA RÂNDUL EI, PRINTRE PRIORITĂȚILE DE INVESTIȚII ALE EUROPEI.”

În investigațiile cibernetice, încrederea trebuie construită și între instituții

Colaborarea dintre autorități și companiile private în investigațiile cibernetice se concentrează, de regulă, pe expertiza tehnică, observă și Cătălin Coșoi, Chief Security Strategist la Bitdefender. De ambele părți există specialiști, de la investigatori și procurori la experți în securitate cibernetică. Există și o bază legală pentru cooperare, puncte de contact și acces 24/7. Lipsa de personal încetinește însă investigațiile, iar relațiile dintre specialiști trebuie susținute de proceduri în care organizațiile să aibă încredere. „Două organizații vor lucra împreună doar dacă există o relație de încredere. Trebuie să găsim o modalitate de a construi încredere în organizații și procese, dincolo de încrederea dintre oameni”, spune Coșoi. Pentru el, suveranitatea digitală începe cu lucruri pe care o organizație trebuie să le poată verifica în contractul cu furnizorul: unde sunt stocate datele, ce legislație li se aplică și în ce condiții sunt păstrate. În varianta pe care o consideră ideală, datele ar fi stocate în țara organizației, într-o jurisdicție pe care aceasta o cunoaște. Controlul asupra datelor îi permite organizației să stabilească și condițiile în care le partajează, inclusiv într-o investigație. „Cooperarea și schimbul de date sunt esențiale. Poți avea datele tale într-un cloud suveran, sub jurisdicția țării tale și sub legile respective, și tu decizi ce date sunt trimise mai departe și în ce formă, cu ce metode de criptare și așa mai departe.” Coșoi ar vrea să vadă mai multă deschidere între sectorul public și cel privat, precum și mai multă disponibilitate, atât în companiile de stat, cât și în cele private, de a lucra cu furnizori europeni. Standardele și criteriile de evaluare sunt stabilite la nivel internațional, spune el, iar o analiză a cerințelor tehnice poate arăta că în Europa există tehnologii și servicii de o calitate comparabilă cu cele oferite de companiile americane. Un avantaj al colaborării cu furnizori europeni ar fi viteza cu care echipele pot discuta și înțelege problemele care apar. „Vorbești cu oamenii de lângă tine, știi foarte clar și mult mai bine care sunt problemele, discuțiile pot avea loc mult mai rapid, deci partea de viteză s-ar optimiza.” Viteza contează și în atacuri. Coșoi atrage atenția că, în esență, infractorii urmăresc aceiași pași: compromit organizații, extrag date și cer bani. Puterea de procesare mai ieftină și mai accesibilă le permite însă să folosească inteligența artificială pentru a găsi mai repede vulnerabilități, a compromite mai multe organizații și a accelera operațiunile. În evaluarea lui Coșoi, limitele privind folosirea modelelor AI pe datele din dosare reprezintă un dezavantaj major pentru autoritățile de anchetă din UE în raport cu atacatorii. În sectorul privat, spune el, adaptarea a început cu mult înaintea actualului val de AI. „La Bitdefender, folosim inteligența artificială încă din 2008 și am integrat-o atât în sistemele de detecție, cât și în activitatea inginerilor noștri. Astfel, ținem pasul cu infractorii cibernetici unu la unu.”

Frank Koelmel, Chief Revenue Officer, Business Solutions Group, Bitdefender

„Când vorbim despre suveranitate digitală, criptarea este esențială, alături de implementarea mecanismelor de gestionare a identităților și de control al accesului, precum și stabilirea cadrului juridic.”

Cine deține cheile și cine poate opri sistemele?

„Suveranitatea digitală nu ține doar de locul în care sunt stocate datele sau de amplasarea serverelor, ci și de cine deține cheile, cine are controlul și cine poate opri sistemele dacă se întâmplă ceva. Așadar, este mai degrabă o chestiune de control decât de geografie”, explică și Andrei Ioniță, Head of Government Affairs pentru România și Moldova la Bitdefender. Din perspectiva lui, suveranitatea digitală se vede în deciziile pe care o organizație le poate lua atunci când apare un incident. Poate controla accesul la date? Deține cheile de criptare? Poate interveni asupra sistemelor de care depinde? Ioniță oferă exemplul serviciilor de gestionare a detecției și răspunsului la amenințări  pe care Bitdefender le furnizează din Uniunea Europeană. „Avem expertiză europeană, control european și operăm sub jurisdicție europeană. Acestea sunt principiile pe baza cărora furnizăm servicii organizațiilor care operează infrastructuri critice în Europa.” În cazul unui atac, contează și cât de repede circulă informația între autorități și companii. Ioniță vede aici o problemă structurală. Guvernele acționează în limitele jurisdicțiilor naționale, în timp ce atacatorii își pot desfășura operațiunile peste granițe. „Capacitatea de acțiune a guvernelor este limitată, deoarece nu pot interveni cu ușurință dincolo de granițe, iar infractorii cibernetici nu așteaptă ca un grup de lucru interguvernamental să își încheie analiza. De aceea, parteneriatele public-private trebuie consolidate, iar comunicarea trebuie să funcționeze fără sincope.”

Instituțiile de aplicare a legii au reguli stricte privind comunicarea în afara lor. Pentru ca schimbul de informații să ajute la protejarea datelor cetățenilor, spune Ioniță, autoritățile trebuie să aibă încredere în companiile de securitate cibernetică active în țară și să dispună de reguli care să permită transmiterea rapidă a informațiilor. „Dacă informațiile sunt transmise după trei săptămâni, ele țin deja de istorie, nu mai servesc apărării. Suntem implicați în același război și lucrăm zi de zi pentru a proteja datele.” O altă problemă de control apare chiar în interiorul organizațiilor. Ioniță spune că firmele care își reevaluează reziliența în era AI ar trebui să înceapă cu propria infrastructură și cu identitățile digitale care au acces la ea. El citează un studiu realizat de Bitdefender în 2026, potrivit căruia multe companii nu știu ce instrumente de inteligență artificială folosesc angajații fără autorizare, fenomen cunoscut drept shadow AI. „Nu poți proteja ceva despre care nu știi că există. În acest sens, colegii mei din echipele Labs și Product au dezvoltat o soluție care oferă vizibilitate asupra utilizării instrumentelor AI în organizații și posibilitatea de a reduce proactiv riscurile asociate.”  La nivel european, Ioniță pledează pentru folosirea tehnologiilor deja dezvoltate pe continent și pentru menținerea relațiilor cu aliații din alte regiuni. „Dacă firmele private depun eforturi pentru a oferi tehnologii de cel mai înalt nivel — și dispun deja de ele —, de ce ar căuta Europa soluții în altă parte? În același timp, trebuie să păstrăm relații strânse cu aliații noștri de pe alte continente. Nu trebuie să construim totul de la zero, ci să păstrăm ceea ce contează pentru noi: controlul asupra lucrurilor pe care nu ne permitem să le pierdem.”

Cătălin Coșoi, Chief Security Strategist, Bitdefender

„Două organizații vor lucra împreună doar dacă există o relație de încredere. Trebuie să găsim o modalitate de a construi încredere în organizații și procese, dincolo de încrederea dintre oameni.”

De la cloudul suveran la agenții AI. Cum își adaptează Bitdefender produsele pentru organizațiile europene

Un agent AI poate executa acțiuni în numele unui angajat. Pentru echipa de securitate, asta înseamnă că trebuie să știe ce instrumente sunt folosite în companie și să poată stabili ce li se permite să facă. Este una dintre problemele de produs pe care le descrie Daniel Dărăban, VP of Products în cadrul Business Solutions Group, Bitdefender, în răspunsurile pentru Business Magazin. O alta ține de infrastructură: cum îi dai clientului posibilitatea de a opera aceeași tehnologie de securitate pe propriile sisteme sau într-un cloud suveran? În ultimii ani, Bitdefender a lucrat în paralel la funcțiile platformei GravityZone și la opțiunile de implementare. Dărăban explică de unde a pornit compania și ce a schimbat în portofoliu. „Suntem, înainte de toate, o companie de tehnologie. Ne mândrim cu inovația pe care o dezvoltăm de 25 de ani și cu faptul că soluțiile noastre concurează la cel mai înalt nivel, pe o piață globală extrem de competitivă. În ultimii ani, am continuat să dezvoltăm GravityZone într-o platformă unificată care integrează prevenția, detecția și răspunsul la amenințări, alături de capabilități de identificare și reducere proactivă a riscurilor. În același timp, am investit în flexibilitatea modului în care această tehnologie poate fi implementată, inclusiv în infrastructuri proprii sau medii cloud suverane.” În Franța, Germania și Italia, compania a ales să lucreze cu furnizori locali pentru a extinde opțiunile de implementare disponibile clienților europeni.  „Un exemplu concret îl reprezintă parteneriatele cu OVHcloud în Franța, secunet/SysEleven în Germania și Aruba în Italia, prin care extindem opțiunile disponibile organizațiilor europene cu cerințe stricte privind controlul și localizarea datelor. Ceea ce ne diferențiază este combinația dintre tehnologia proprie, dezvoltată și perfecționată în ani de cercetare și inovație, și capacitatea de a o oferi în modele de implementare adaptate nevoilor clienților. Pentru noi, suveranitatea digitală înseamnă să oferim organizațiilor libertatea de a alege cum și unde își operează tehnologiile de securitate, beneficiind în același timp de inovație și protecție la cel mai înalt nivel.”

Dezvoltarea tehnologiei în România este, în viziunea lui Dărăban, un exemplu al contribuției pe care o companie europeană o poate avea într-o industrie globală. „Bitdefender este un exemplu bun că în România pot fi dezvoltate tehnologii care nu doar concurează la nivel global, ci contribuie la evoluția industriei de securitate cibernetică. Am investit constant în cercetare și dezvoltare, iar astăzi tehnologiile noastre sunt recunoscute pentru inovația, eficiența și eficacitatea lor. Acesta este și un avantaj important pentru Europa: avem expertiza și capacitatea de a dezvolta tehnologii proprii, competitive, care oferă organizațiilor mai multe opțiuni și mai mult control asupra infrastructurii, datelor și modului în care acestea sunt procesate.” Hardware-ul, sistemele de operare și infrastructura cloud rămân parte dintr-un ecosistem global. Întrebarea pe care o pune Dărăban este ce poate controla o organizație și ce alternative are pentru tehnologiile de care depinde. „În același timp, tehnologia este un ecosistem global, iar dependențele de hardware, sisteme de operare sau infrastructuri cloud nu vor dispărea. Dar cred că discuția ar trebui să fie mai puțin despre eliminarea tuturor dependențelor și mai mult despre capacitatea de a controla ceea ce este critic și de a avea alternative reale. Suveranitatea digitală înseamnă să ai libertatea de a alege, să păstrezi controlul asupra tehnologiilor esențiale și să ai încredere că putem dezvolta soluții în Europa la fel de bune ca oriunde în lume.”

Daniel Dărăban, VP of Products în cadrul Business Solutions Group, Bitdefender

„Suveranitatea digitală înseamnă să ai libertatea de a alege, să păstrezi controlul asupra tehnologiilor esențiale și să ai încredere că putem dezvolta soluții în Europa la fel de bune ca oriunde în lume.”

Inteligența artificială schimbă și felul în care Bitdefender își construiește produsele. O direcție este folosirea AI pentru a restrânge din timp posibilitățile de atac. Alta este securizarea instrumentelor AI pe care companiile le introduc în propria activitate. „Inteligența artificială schimbă fundamental securitatea cibernetică. Atacatorii pot opera mai rapid, pot automatiza activități complexe și pot lansa atacuri la o scară mult mai mare. În același timp, AI ne oferă oportunități extraordinare de a dezvolta tehnologii de protecție mai eficiente. Pentru Bitdefender, AI nu este o direcție nouă. Investim de mulți ani în machine learning și în tehnologii avansate de detecție și prevenție. Acum ducem această experiență mai departe, într-un context în care AI schimbă nu doar amenințările, ci și modul în care organizațiile își desfășoară activitatea.” Una dintre prioritățile celor de la Bitdefender este trecerea de la o securitate concentrată pe detectarea atacurilor la una care reduce proactiv oportunitățile atacatorilor. „GravityZone PHASR (Proactive Hardening and Attack Surface Reduction) este un exemplu concret al acestei abordări, în care folosim machine learning pentru a adapta protecția la comportamentul real al utilizatorilor și dispozitivelor.” Dacă PHASR adaptează protecția la felul în care sunt folosite dispozitivele, GravityZone AI Visibility & Control le permite echipelor să vadă ce instrumente AI sunt deja folosite în organizație și să gestioneze utilizarea lor. „În paralel, investim în securizarea utilizării AI în organizații. Odată cu apariția agenților AI, care nu doar procesează informații, ci pot executa acțiuni în numele utilizatorilor, apar riscuri noi. Prin GravityZone AI Visibility & Control, oferim organizațiilor vizibilitate asupra tehnologiilor AI utilizate și posibilitatea de a controla modul în care acestea sunt folosite.”

O altă direcție importantă este automatizarea inteligentă a operațiunilor de securitate: „Dezvoltăm tehnologii și asistenți AI care să ajute echipele să înțe­leagă mai rapid riscurile, să ia decizii mai bune și să se concentreze pe ceea ce contează. Continuăm, de asemenea, să investim în protecția datelor sensibile, controlul agenților AI și identificarea utilizării malițioase a inteligenței artificiale”. 

În spatele fiecărei discuții despre cloud, inteligență artificială sau suveranitate digitală se află lucruri esențiale: alimente păstrate în siguranță, spitale care își continuă activitatea, companii care își pot proteja datele și cetățeni care se pot baza pe serviciile publice. Viitorul digital al Europei va depinde de cât de bine reușește să păstreze acest control pe măsură ce tehnologia avansează. Prin investiții în inovație, securitate și cooperare public-privată, Europa poate construi o infrastructură digitală care să îi susțină economia și să îi apere libertatea de decizie pentru deceniile următoare.   

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 29 lei / lună
Numărul curent · Nr. 1040 (31/2026)
★ Cele mai citite