Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu și prin YouTube?

Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim, foștii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii și a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiași an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântărețul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuși pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile și l-a ajutat să obțină un contract de înregistrare.

Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conținut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de țări. Astfel, apariția unei categorii de antreprenori care să speculeze potențialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziționat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet fața YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiți pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a atașat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înțelegând potențialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziția creatorilor de conținut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceți parte dintre cei 42 de milioane de abonați ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulți abonați decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari și nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumusețe și care a depășit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieșit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzație pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primește cele mai noi jucării despre care vorbește timp de câteva minute.

Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzații pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conținut original să câștige sume consistente și care este secretul celor care reușesc să facă asta. Jurnaliștii americani au prezentat cazul vloggeriței Olga Kay, care deținea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonați.

Tânăra de 31 de ani câștiga între 100.000 și 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiți în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conținut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se și de montaj, și de prezentare. Ea împărtășea însă, alături de alți așa-numiți youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a prețului oferit de Google pentru afișările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afișate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afișate de fiecare dată când cineva urmărește un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conține și un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afișări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conțin și un mesaj publicitar atașat.

Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acțiune interesul față de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plătește doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Prețul publicității se stabilește printr-o licitație electronică în timp real, care ține cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) și prețul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce privește veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conținut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanța și dezvoltarea platformei.

Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărțire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conținut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conținut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunțuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afișate peste video, reclame video care rulează la început și pot fi închise după 5 secunde.“ Deși sistemul e la fel pentru toți, asemănările dintre youtuberii români și cei străini se opresc aici.