Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ȘAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REȚEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna județului Neamț: au deschis o stație la Roman și una la Piatra Neamț. Deschiderile din iulie au dus rețeaua SOCAR la 16 stații după investiții de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc și următoarele deschideri: Focșani și Adjud.

„Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei rețele tot mai diversificate în puncte de alimentare și servicii în premieră în această parte a țării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul țării, ci și Ardealul și Banatul, dar și alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiți în rețeaua de vânzare SOCAR și cu stații de alimentare dincolo de zona de nord-est a țării„. SOCAR a intrat pe piața din România în urmă cu doi ani, prin achiziția unui pachet de 90% din acțiunile firmei botoșănene Romtranspetrol, deținută anterior de soții Iulian și Doina Berescu.

Un an mai târziu, în celălalt capăt al țării, avea loc o achiziție a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicația sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul rușilor de a cumpăra stații în România, ci și de a construi depozite și o rețea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcția de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziționat depozite în Bulgaria și ne pregătim pentru construcția unor depozite în România„.

Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, rușii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea rețelei de benzinării (250 de stații în Serbia, 80 în Bulgaria și 120 în România).

STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIȚI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENȚĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol și Lukoil și-au concentrat rețelele în București – unde este cel mai mare consum – și pe principalele rute de transport din țară, incluzând reședințele de județ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât și faptul că în sud-estul țării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi și Petromidia, dar și principala sursă de aprovizionare externă de carburanți, Marea Neagră.

Din punctul de vedere al accesului la carburanți, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde și-a concentrat rețeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo și Novi Sad. SOCAR cumpără carburanții intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei rețele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

Atât SOCAR, cât și Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor și a negocierilor pentru extinderea rețelei, în condițiile în care retailerii maturi de carburanți din piață – Rompetrol, Petrom, Mol și Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi stații, pe fondul scăderii consumului de carburanți (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanți pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să își întărească pozițiile în România, „interesul pentru piața locală manifestat de SOCAR și Gazprom reflectând probabil percepția acestora asupra potențialului viitor al pieței din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Crețu, manager pe servicii de consultanță pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendința fiind tot de scădere.  Variantele de creștere pentru cele două rețele nou intrate sunt fie noi achiziții ale unor rețele mici sau medii, fie atragerea clienților prin prețurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanți la prețul pieței. Achizițiile ar putea viza stațiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puține și reprezintă aproximativ 10-15% din piață, dar și preluarea unor stații la care renunță marile rețele.

De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare și marketing al companiei. Eficientizarea marilor rețele, dificultățile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nișe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea pozițiilor SOCAR și Gazprom.