Cine și cum remodelează lumea in zilele noastre, când totul se schimbă cu o viteză uluitoare și cine sunt cei care au de pierdut din această cauză

Schimbările se produc cu viteză tot mai mare în toate domeniile, iar orizontul de timp în care lucrurile vor fi diferite în mod radical este de ordinul câtorva ani. Digitalizarea și IA modelează deja afaceri, slujbe, moduri de gândire. În acest univers în permanentă mișcare, sustenabilitatea și educația pot juca un rol esențial. Care sunt cele mai bune alegeri? Cum poate fi creat un viitor prosper? Ce preț trebuie plătit și de către cine?

Raportul dintre lumea fizică și cea digitală a fost dat peste cap. Dintr-o dată, multe afaceri trebuie să treacă în lumea digitală pentru a supraviețui. Lumea se mișcă foarte, foarte repede în această direcție. Digitalizarea pune multă presiune asupra societății noastre și pe lângă toate acestea a venit și inteligența artificială. Este acolo de câțiva ani, ne amenință, vine peste noi. Vedem lansările tehnologii și produse noi care se întâmplă acum, totul este foarte clar”, a spus economistul Cristian Mureșan, specializat în inteligență economică, în a 19-a ediție a forumului „Superbrain: „Defining our future”. În opinia sa, toate aceste schimbări aduse de tehnologie, de transformarea digitală, de sustenabilitate duc la o revoluție industrială.

„Părerea mea este că suntem la începutul unei revoluții industriale foarte mari. Peste cinci ani cred că lucrurile vor fi foarte diferite, iar întregi domenii de activitate precum medicina, jurnalismul, turismul, cinematografia, dreptul, crearea de conținut se vor remodela”, a detaliat economistul. De altfel, de-a lungul timpului, economia globală a mai trecut prin asemenea schimbări, iar modul în care trăiesc oamenii și în care funcționează mediul de business s-a transformat de nenumărate ori.

„Procentul de indivizi care trăiesc acum cu mai puțin de 2 dolari pe zi, care este standardul de sărăcie în întreaga lume, a fost de 90% din populație în secolul al XIX-lea, 40% din acea populație în anii 1980 și este sub 10% astăzi. Fără profit nu există viitor. Nu există o coerență a societății noastre prin prosperitate care să ajungă la toată lumea și nu există nicio investiție, cred că acest lucru este ceva de bază”, adaugă Cristian Mureșan.

Daniela Iliescu, director executiv al Asociației fondurilor de Private Equity (ROPEA), a vorbit despre investițiile de impact, adică direcțiile în care ar trebui să investească mediul public și cel de business pentru a avea un impact în societate. O statistică oferită de ea drept exemplu este despre elementul social: circa 34% din populația României se află în risc de sărăcie, o valoare mult mai mare decât media europeană. „Asta vine la pachet cu lipsa de șanse egale de acces la servicii de bază precum sănătate, educație, servicii financiare. (…) Vedem că riscurile legate de mediu și cele sociale sunt adresate, au o soluție care este prezentă în spațiul public de mai mulți ani, și anume investițiile cu impact, un concept care a fost prezentat de Rockefeller și care vorbește despre îmbinarea scopului economic și a legilor economice cu drepturile de mediu și sociale”, a spus Daniela Iliescu în cadrul evenimentului Superbrain.

Investițiile de impact se referă la cele făcute de companii, organizații și fonduri de investiții cu intenția de a genera un impact social sau de mediu măsurabil, benefic, alături de un profit financiar. „În primul rând, activele totale gestionate prin referire la ESG sau investițiile de impact reprezintă mai puțin de 15% din activele totale gestionate. Când vine vorba de un alt nivel de activitate financiară, obligațiunile globale, obligațiunile verzi nu sunt pe o tendință de creștere, reprezintă o pondere foarte mică în totalul emisiunii de obligațiuni. Și când ne uităm la relațiile băncilor, cel puțin la statisticile care vin de la Asociația Băncilor Europene, vedem că ponderea totală a activelor verzi în portofoliul băncilor este de 4%, ceea ce este un procent foarte mic. Întrebarea este, care este diferența, ce motivează aceste tendințe și poziția actuală când vine vorba de investiții de impact”, a subliniat Daniela Iliescu.

În plus, ea crede că, atunci când vorbim despre investiții sustenabile merită să le privim la nivel global și la modul în care sunt susținute de fapt de activele existente. „Vorbim aici despre sănătate, echipamente sau chiar active internaționale. Toate aceste tendințe sunt legate de ritmul schimbării tehnologiilor noastre, nevoile noastre de producție și de schimbarea modelelor de afaceri și a modelelor de producție”, a concluzionat reprezentanta ROPEA.

La rândul său, Cristian Nacu, senior country officer pentru România și Moldova al IFC – International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, spune că pentru instituția financiară pe care o reprezintă finanțarea cu scop a fost întotdeauna motivul de a exista. „Am fost creați ca o afacere de dezvoltare, deci, pentru noi, doar să avem o viziune care să aibă sens din punct de vedere economic nu este suficient. Membrii consiliului nostru de administrație chestionează fiecare investiție pe care o facem și cer să vadă care este rolul ei”, a spus el în cadrul aceluiași eveniment. Nevoile de investiții verzi și în sustenabilitate sunt uriașe, afirmă reprezentantul IFC. Circa 2% din totalul activelor verzi din sectorul bancar sunt pentru întreprinderi și 2% pentru locuințe.

„Dacă ne uităm la afaceri, este și mai rău. (…) În ultimii ani am încercat să creăm produse împreună cu instituțiile financiare în principal pentru a crea instrumente care să ajute clienții să investească în activele verzi. Am avut realizări fantastice, anul trecut au investit 500 de milioane de dolari în România, anul acesta probabil va fi undeva în jur plus 600 de milioane de dolari. Anul acesta, în special, am reușit să mobilizăm și o sumă uriașă, 1,6 miliarde de dolari în proiecte de genul acesta”, a detaliat Cristian Nacu. Toate aceste investiții vin pentru că este nevoie de investiții cu scop, țara are încă ținte uriașe de decarbonizare și atingerea obiectivului Net Zero până în 2050 va necesita investiții de 350 de miliarde de dolari în România, crede Nacu. „Dintre acestea, 300 de miliarde vor fi pentru următorii șapte ani doar în infrastructură, asta înseamnă mai mult de 3,5% din PIB și doar o treime va veni de la stat, restul va trebui să provină din sectorul de afaceri”, a explicat el.

Sergiu Manea, CEO al BCR, este de părere că trebuie să definim, de fapt, destinațiile în care încercăm să creăm un impact. Nu este vorba numai de a crea impact prin noi înșine, ci și de a crea comunități de impact, susține el. „Desigur, cel mai ușor ar fi să vorbim despre investiții verzi. Noi plasăm 400 de milioane de euro pe an în economie în proiecte verzi. Așadar, în ultimii cinci ani, am emis pe piața locală aproximativ un miliard de obligațiuni, iar puțin mai mult de jumătate au fost obligațiuni verzi. Cred că acesta este ceea ce ar trebui să definească modul în care toate afacerile vor evolua: să aplicăm în modelul nostru de afaceri o convingere pentru o societate mai bună, o convingere pentru un mediu mai bun”, a spus CEO-ul BCR.

În plus, Andrei Gemeneanu, cofondator și managing partner al fondului de investiții Morphosis Capital, este de părere că industria în care activează se îndreaptă în direcția corectă, iar investițiile cu impact cresc în portofoliile companiilor de investiții. „Cred că ceva care ar trebui să ne dea tuturor speranțe este faptul că, în timp ce investițiile de impact reprezintă doar aproximativ 1-2% din activele gestionate la nivel european, investițiile sustenabile sau investițiile ESG reprezintă astăzi aproximativ 17% la nivel european și se estimează că va ajunge la aproximativ 30% în următorii cinci ani. Așa că simt că industria noastră se mișcă cu siguranță în direcția bună. Dacă mă uit la primul nostru fond și la al doilea fond, noi am fost în această călătorie a investițiilor durabile. Astăzi, unul este clasificat drept fond conform articolului 6, ceea ce înseamnă că suntem conștienți de agenda ESG, dar mai avem de lucru pentru a o pune în centrul afacerii noastre”, a spus Gemeneanu în cadrul evenimentului Superbrain.

Educația, la baza transformării viitorului. Este necesar ca sistemul educațional din România să se schimbe din temelii pentru a putea fi la baza transformărilor economiei, trebuie să dispară metoda de predare clasică în care profesorii stau la catedră și le predau copiilor stând pe un scaun – este o altă idee care a fost dezbătută în cadrul evenimentului. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesară altă abordare față de abilitățile profesorilor și față de felul în care învață copii. „Nu cred că putem ignora programa școlară, matematica, știința sau engleza, dar cred doar că, în general, copiii au o inteligență care merge pe mai multe direcții, unele care le dezvoltă și le cultivă mintea. Evident, una dintre funcțiile primare ale școlii, ale sistemului educațional, este să se concentreze pe matematică și știință. Și cred că, în general, nu se face prea bine. Când profesorii stau în fața unei săli de clasă și le predau copiilor stând pe un scaun, le îndeasă informații în creier, este cu adevărat irelevant în lumea de astăzi. Poate că a fost relevant în anii 1980 și 1990, dar astăzi nu mai are sens”, a spus Richard Ioannides, fondator al Verita International School. În plus, el susține că societatea va merge într-o direcție foarte dură – fie că este vorba de perturbări politice, probleme economice, instabilitate, război, iar această generație viitoare va trebui să se confrunte cu ceva ce nicio altă generație nu a experimentat.

„În acest context, perturbarea este masivă, așa că ar fi irelevant ca elevii să memoreze conținut, nu ar mai fi implicați. Cred că informația este mai mult o marfă, este ca McDonald’s. Ai acces instantaneu la tehnologie, de ce te-ai concentra pe conținut? Dacă ne uităm la sistemul educațional românesc, vedem că trebuie să lucrăm la profesori, cred că asta este soluția principală. Cred că este foarte greu să faci schimbări în sistemul politic, în sistemul educațional din punct de vedere politic”, a punctat Richard Joannides. În opinia sa, trebuie ca profesorilor să li se ofere abilități și să fie instruiți în modul de a preda în mod diferit. „Acesta ar fi primul lucru: trebuie să ne concentrăm pe a-i învăța pe copii cum să învețe și să uităm de conținut”, a concluzionat Richard Ioannides.

Andreea Nistor, director executiv al Asociației pentru Valori în Educație (AVE), a reamintit că 40% dintre tinerii din România sunt analfabeți funcțional și că statisticile arată că doar 24% dintre tinerii din țara noastră au studii universitare, față de media de 40% la nivelul UE. „Cum putem să planificăm să devenim sustenabili în economie, dacă nu facem la fel în ceea ce privește predarea în școli, care cu siguranță nu este o parte a curriculumului nostru educațional în majoritatea școlilor din România?”, a spus ea.

Valoarea totală a investițiilor pe care companiile private le fac în educație în România este de aproximativ 400 de milioane de euro pe an, afirmă Andreea Nistor. „Este doar suma pe care companiile o alocă din facilitățile fiscale. Suma potențială totală pe care companiile o pot redirecționa este de 800 de milioane de euro, adică dublu. (…) Ceea ce vedem, dacă ne uităm la cifre, este că există o mulțime de investiții din partea tuturor companiilor care au loc deja, dar aceste investiții nu sunt eficiente. Deci, cred că răspunsul este să ne asigurăm că susținem educația, nu este vorba despre creșterea sistemului care funcționează deja, ci despre măsurarea impactului și să ne asigurăm de faptul că investițiile au rezultatele dorite. Este vorba despre cum investești, nu dacă investești”, a detaliat reprezentanta AVE.

Ionuț Georgescu, CEO și fondator al FEPRA, o companie cu activitate în domeniul reciclării, spune că, dacă ne uităm la cifre, când vorbim de educația românească, sunt vizibile și rezultatele rezultatele antreprenoriatului autohton. „Acesta este rezultatul ultimilor 30 de ani. Avem rezultate foarte bune de creștere economică, dar în ultimii ani ne plângem că nu avem angajați, că avem angajați fără competențe bune.“ Astfel, intervine întrebarea cum se pot schimba lucrurile în bine? „Ceea ce am descoperit în viața mea legat și de educație este că primul lucru pe care trebuie să-l facem este de a ne deschide mintea, de a face ceva într-un mod diferit. Să acceptăm când greșim și să reproiectăm viitorul României. Cum putem avea o Românie sustenabilă cu tot ce s-a întâmplat în ultimii ani? De ce fel de competențe avem nevoie? Părerea mea personală este că nu avem nevoie de competențe, avem nevoie de emoții”, a  spus el în cadrul evenimentului Superbrain.

Astfel, în opinia sa, este necesară o educație care să se concentreze mai mult pe inteligența emoțională, mai puțin pe cea intelectuală și mai puțin pe competențe. „Putem dobândi competențe, dar dacă nu ne place să învățăm, dacă nu ne place să acceptăm eșecul și să învățăm din eșec, dacă nu ne place să facem parteneriate între noi, nu vom reuși. Cum putem avea o Românie sustenabilă, o lume sustenabilă? Prin schimbarea obiceiurilor. Nu putem acționa la fel ca în ultimii 30 de ani și ne așteptăm să avem un rezultat diferit. Dacă ne dorim cu adevărat un rezultat diferit, trebuie să ne schimbăm obiceiurile, trebuie să schimbăm felul în care vedem lumea. Pentru a face acest lucru, trebuie să schimbăm contextul în care credem, iar educația este baza acestui lucru. Trebuie să creștem oameni cu emoții, să creștem tineri cu emoții”, a detaliat el.

De asemenea, Ionuț Georgescu crede că trebuie să fie schimbată și programa din sistemul educațional. „Trebuie să fim uniți în ceea ce privește acest aspect și să spunem ce așteptăm. Acesta este un an electoral, îl simțim deja, întrebarea este cum putem noi, ca antreprenori și mediu de afaceri, să lucrăm cu asta? Și putem cere taxe mai mici, putem cere bani, putem cere multe lucruri, care sunt nevoi foarte rapide pentru noi. Să cerem și un altfel de educație și să cerem profesorilor să-și schimbe comportamentul cu copiii de la școală”, a concluzionat el.

Virgil Stănescu, fost baschetbalist și președinte executiv al Sports Hub, a făcut legătura dintre dezvoltarea educației și parcursul în sport. „Când ne gândim la viitorul nostru, educația este un mare semn de întrebare. Cum arată sala de clasă peste 10 ani? Dar cum arată sala de clasă acum pentru copiii noștri de peste 10 ani? În sport ne concentrăm pe sinele nostru din viitor. Când începi sportul, nu ești Michael Jordan, nu ești Messi, vrei să devii asta. Este clar pentru tine că trebuie să muncești pentru a deveni asta. Astfel, putem să rămânem pe această direcție și să vedem sportul ca pe ceva sănătos, care îi învață pe copii abilități precum munca în echipă, îi ajută să înțeleagă câștigul, pierderea, să învețe din eșec”, a spus el în cadrul aceluiași eveniment. În opinia sa, sportul îi ajută pe elevi să lucreze la dezvoltarea educației lor viitoare.

„Ceea ce facem noi astăzi este să îi ajutăm pe unii copii să continue să practice sporturi, deoarece cred că sportul nu educă oamenii, dar educația în sport îi educă pe oameni. Îi învățăm pe acești copii cum să devină ceea ce își doresc. Nu trebuie să te aștepți să fii Michael Jordan acum, trebuie doar să înțelegi câtă muncă trebuie să depui pentru a deveni Michael Jordan. Așa că vreau să privești sportul ca pe ceva care îi învață cum să devină un sine viitor, nu doar să învețe cum să învețe, ci și cum să dezvețe ceea ce învață și să poată învăța altceva”, a adăugat Virgil Stănescu.

În concluzie, viitorul este modelat de tendințe interconectate care influențează fiecare aspect al vieții noastre. Transformarea digitală, sustenabilitatea și educația sunt motoare ale acestor schimbări, iar adaptarea la aceste tendințe și integrarea lor în viața noastră zilnică sunt esențiale pentru a asigura un viitor prosper și sustenabil. Într-o lume în continuă mișcare, flexibilitatea și apetitul pentru inovație sunt cheile succesului în business, iar în viață totul este business.