Cine este omul care a profitat de pe urma unei tragedii aviatice în care a murit fratele său și a transformat o țară dintr-una dintre cele mai mari succese ale Europei în una renegată de toți

Ceea ce nu au realizat atunci polonezii a fost că repercusiunile politice ale dezastrului vor contribui la transformarea completă a țării lor – din unul  dintre cele mai mari succese ale Europei, la unul dintre cei mai mari renegați, în mai puțin de un deceniu.

Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al regretatului președinte, a alimentat un cult al conspirației în jurul prăbușirii, care a devenit forța de galvanizare pentru o mișcare care l-a făcut cel mai puternic om din Polonia. I-a permis să reconfigureze relația țării cu restul continentului într-o măsură care nu mai fusese văzută de la comunism. 

Partidul său, Law & Justice, a câștigat în fața instanțelor judecătorești, în timp ce companiile de stat au devenit mașinării politice, libertățile civile au fost reduse, iar televiziunea publică a fost transformată într-un instrument al conducerii.

Următoarea fază va determina dacă starea noii Polonii este ireversibilă. Sondajele de opinie sugerează că partidul Law&Justice își va cimenta poziția la alegerile din 13 octombrie. Pentru a înțelege cum a ajuns țara aici, trebuie să ne întoarcem însă în timp, la epava în flăcări a avionului Tupolev TU-154 prăbușit în pădurea rusă.

Pe măsură ce șocul a lăsat loc întrebărilor legate de responsabilitatea pentru dezastru, o oportunitate politică s-a ivit dintr-o mare tragedie personală, potrivit interviurilor cu foști aliați și asociați ai lui Kaczynski, acum în vârstă de 70 de ani.

El a acuzat unitatea poloneză că a complotat cu rușii pentru a-i ucide fratele. Anchetele ulterioare au declarat că accidentul a fost cu adevărat un accident. Cu toate acestea, intriga a împărțit țara în adepți și non-adepți ai acestei teorii, cu mult înainte de a se forma, de pildă, taberele pro și anti Brexit.

Pentru Kaczynski, aceasta a fost fundamentul unei licitații pentru o putere fără precedent: numai partidul său ar putea salva adevărații polonezi de elita cinică de la Bruxelles și ar lansa o economie înfloritoare, în timp ce alții s-au străduit să-i pună capăt. Și ar face-o în numele lui Dumnezeu și al demnității.

„Smolensk este cu siguranță momentul divizării clare între tabere”, a declarat Elzbieta Jakubiak, care a asistat la încercarea lui Jaroslaw de a-și succede fratele ca președinte în urma accidentului. „El a eșuat, dar politica s-a schimbat, a spus ea. „Smolensk a fost declanșatorul natural al polarizării.”

Doliul a devenit politic: timp de 96 de luni – una pentru fiecare persoană care a murit în accident – Kaczynski a respectat conștiincios zilele de comemorare. Cu ocazia finală, la cea de-a opta aniversare din aprilie anul trecut, a fost dezvăluit la Varșovia un monument de granit negru al unei scări către cer. Memoriale și statui ale lui Lech Kaczynski au fost ridicate în toată Polonia. Școlile și străzile au fost redenumite în onoarea lui. Oponenții teoriei conform căreia a fost ucis au fost numiți trădători.

Kaczynski a pierdut mai mult decât un frate geamăn și un aliat pe tot parcursul vieții. Lech acționase adesea ca o frână la ideile mai radicale ale lui Jaroslaw, potrivit oamenilor care îi cunoșteau pe amândoi.

Fost actor de filme pentru copii la începutul anilor ’60, Jaroslaw Kaczynskis a crescut cu dorința de a deveni avocat. Lech a jucat un rol mai important în mișcarea de solidaritate care a răsturnat stăpânirea comunistă, în timp ce Jaroslaw s-a alăturat Comitetului de la Helsinki, grupul care în 1983 a întocmit primul raport privind abuzurile față de drepturile omului în cadrul regimului.

În timp ce Lech era căsătorit, și avea deja un copil –Jaroslaw sau „Jarek”, trăia încă alături de mama lor și se concentra doar pe politică. El a spus într-un interviu din 2007 că nu a avut nici măcar un cont bancar.

Când Lech a murit, Jaroslaw a comandat trei ediții fictive ale unui ziar național, cu o poveste pe prima pagină despre cum președintelui îi fusese întârziată plecarea spre casă de o erupție vulcanică, potrivit unei biografii a lui Michal Krzymowski, și asta pentru a evita inițial să-i spună mamei sale, care era bolnavă la vremea respectivă, adevărul. 

Jaroslaw a fost întotdeauna fascinat de jocurile politice și, în plus, ca disident, el nu a fost niciodată reținut de autorități, spre deosebire de ceilalți asociați, povestește Danuta Przywara, care a lucrat cu Kaczynski la Comitetul de la Helsinki, un grup pe care îl prezidează acum și despre care mass-media pro Law&Justice spune că ar conduce o cruciadă împotriva guvernului finanțat de George Soros.

„Când mă uit la Jarek acum, nu știu în ce măsură este condus de dorința de a deveni tată al națiunii și cât de mult este răzbunare pentru o nedreptate reală sau imaginară”, a spus Przywara. „Jarek a fost întotdeauna convins că, dacă i s-ar oferi instrumentele necesare, va gestiona transformarea Poloniei mai bine, mai rapid și mai eficient.”

După răsturnarea comunismului, Kaczynski l-a sprijinit pe fostul lider al Partidului Solidarității, Lech Walesa, într-o amară campanie prezidențială din 1990. Ulterior și-a fondat propriul partid, care în cele din urmă a luat numele de Law&Justice.

Law&Justice a câștigat puterea în 2005, în același an Lech a devenit președinte. Jaroslaw a fost premier din 2006 până în 2007. Dar încă nu era acolo unde își dorea. Pariul său a pierdut alegerile anticipate, ceea ce l-a costat postul, iar Donald Tusk a preluat funcția.

Apoi a venit Smolensk: în octombrie 2015, partidul a câștigat o majoritate parlamentară, prima din era democratică modernă. Rămâne de văzut dacă istoria se va repeta pe 13 octombrie.