Cine este Aleksei Navalnîi, opozantul lui Vladimir Putin într-o Rusie fără opozanți

Bloggerul a fost condamnat marți la trei ani și șase luni de închisoare cu suspendare de tribunalul din Moscova, într-un dosar privind deturnarea unei sume de aproape 400.000 de euro, în detrimentul filialei ruse a societății franceze Yves Rocher.

La ieșirea de la tribunal, Aleksei Navalnîi și-a îndemnat susținătorii să iasă în stradă pentru a manifesta împotriva puterii de la Kremlin, afirmând că aceasta “nu merită să existe și trebuie să fie eliminată”.

Deși a nu a fost trimis la închisoare, Navalnîi rămâne sub arest la domiciliu până în luna februarie, spre deosebire de fratele său, Oleg, care a fost condamnat în același dosar la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. “Puterea rusă nu încearcă doar să-i elimine pe opozanți și să-i trimită la închisoare, dar îi elimină și îi torturează pe apropiații opozanților”, a subliniat el.

Condamnat și în 2013, într-un alt dosar, la cinci ani de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri, Aleksei Navanlnîi a respins de fiecare dată acuzațiile care i s-au adus. “Nu regret nimic, nicio singură acțiune”, a afirmat în timpul procesului opozantul rus, care și-a manifestat ambiția de a devenit într-o bună zi președinte al Rusiei și de a înlătura actualul regim de la Moscova, care, în opinia lui, este “bazat pe corupție”.

De altfel, el și-a reafirmat aspirațiile luni, cu o zi înainte de anunțarea sentinței, afirmând că în Rusia este necesară “o schimbare de regim în urma unor alegeri corecte, o justiție independentă, lupta împotriva corupției, absența cenzurii la adresa presei și o împărțire dreaptă a câștigurilor obținute din vânzarea gazelor și a petrolului”.

Prin intermediul Internetului, al blogului său și al un site înființat pentru denunțarea corupției, Aleksei Navalnîi a devenit cunoscut în doar câțiva ani în Rusia, în contextul în care opoziția rusă acuza o lovitură, după cei zece ani de mandat ai lui Vladimir Putin.

În septembrie 2013, scorul obținut la alegerile muncipale din Moscova, unde s-a situat pe locul doi, după primarul în exercițiu, Serghei Sobianin, cu 27,2% din voturi, i-a consolidat poziția de lider al vocilor critice la adresa Kremlinului.

Absolvent, la începutul anilor 1990, al Universității Prietenia Popoarelor, ulterior membru al Partidului liberal de opoziție Iabloko, din care a fost exclus în 2007 pentru luările de poziție naționaliste, Navalnîi a contestat fără încetare legitimitatea președintelui rus, fost agent KGB, care, din 2000, și-a construit imaginea de apărător al intereselor Rusiei.

Fondul pentru Lupta împotriva corupției, pe care l-a înființat în 2012, și care este finanțat din donațiile oferite de oameni de afaceri, insistă în special asupra acestui punct slab al actualului regim de la Moscova.

Licențiat în dreptul afacerilor, Navanlnîi a avut primele contradicții cu puterea rusă încă din 2007, când a cumpărat acțiuni, printre altele, la compania petrolieră Rosfnet și la gigantul Gazprom, iar ulterior, invocând statutul său de acționar minoritar, a cerut o mai mare transparență în cheltuielile celor două companii.

– Poziții ambivalente

Pe site-ul său de pe Internet, Aleksei Navalnîi a dezvăluit acte de corupție, analizând cheltuielile și licitațiile organizate de administrația rusă. De asemenea, el a publicat investigații, copii ale unor documente cu privire la vilele și conturile nedeclarate deținute de unii oficiali ruși în străinătate.

Opozantul rus a afirmat că partidul Rusia Unită, aflat la guvernare la Moscova, este “partidul hoților și al escrocilor”, iar acest slogan, lansat în 2011, și-a atins scopul. Ulterior, la alegerile legislative din decembrie 2011, care au declanșat proteste fără precedent în Rusia, Aleksei Navanlnîi s-a impus prin carisma declarațiilor, virulența și vehemența discursurilor sale.

Susținerea sa în rândul opiniei publice s-a diminuat însă după declanșarea crizei din Ucrainei, care a consolidat societatea rusă în jurul președintelui Vladimir Putin. Întrebat în legătură cu anexarea peninsulei Crimeea, în luna martie, Aleksei Navalnîi a afirmat că nu ar ceda peninsula Ucrainei dacă s-ar afla la conducerea țării. “Crimeea este un fel de sandviș pe care îl schimbăm la nesfârșit?”, a afirmat el, adăugând că “problema imigrației ilegale este cu mult mai importantă decât situația din Ucraina”.

Pozițiile opozantului rus au fost aproape întotdeauna ambivalente: deși liberal, Aleksei Navalnîi a participat periodic la manifestații cu accente rasiste, în special Marșul rusesc.